Alegerile din Bulgaria îl pot aduce la putere pe noul Viktor Orbán al Europei

Bulgarii merg duminică la vot, iar sondajele indică o victorie pentru partidul fostului președinte Rumen Radev, „Bulgaria Progresistă”. Analistul politic Radu Albu Comănescu, de la UBB Cluj, îl profilează pe Radev ca un posibil nou Viktor Orbán al Europei, deși cu nuanțe importante. Principalul contracandidat este GERB-SDS, urmat de Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democrată (PP-DB) și DPS.

Viktor Orbán de Sofia sau Fico de Bulgaria?

Ar putea Rumen Radev să devină noul Viktor Orbán al Europei? E drept că paralela este tentantă. Politologul Radu Albu Comănescu afirmă: „Într-adevăr poate fi tentată această comparație, dar l-aș pune într-o zonă mult mai moderată decât Viktor Orbán”. Totuși, adaugă el, „să spunem că la sud de Dunăre poate să apară un «nou Orbán» sau un personaj care să se transforme într-un Orbán nou”.

Iar argumentele nu lipsesc. Comănescu amintește de parcursul politic al lui Radev din ultimul an și jumătate, dar și de „conflictul deschis pe care l-a avut în Bulgaria cu Volodimir Zelenski în timpul vizitei acestuia, există o serie de elemente care susțin această comparație”.

Numai că lucrurile stau puțin diferit la o analiză mai atentă. Deși are un discurs critic la adresa Ucrainei, Radev „nu a întrerupt niciodată procesul prin care guvernul bulgar rămâne într-o zonă care acordă ajutor Ucrainei”. Mai mult, nu blochează legătura Sofiei cu Bruxelles-ul. Din acest motiv, o altă comparație ar fi poate mai potrivită. „Probabil că cel mai degrabă am putea să-l clasăm undeva alături de Babiš, poate alături și de Fico, pentru că am impresia că va fi mult mai maleabil, mai apt de negociere, mai pragmatic când vine vorba de relaționarea cu Bruxelles-ul în schimbul fondurilor europene”, explică analistul.

Bătălia pentru Bulgaria

În tabăra opusă se află forțe precum „Continuăm Schimbarea”, o platformă pe care Comănescu o descrie drept „liberală și reformistă, dar și principalul promotor al solicitărilor de europenizare, de transparență, de bună guvernare”. Această mișcare s-a născut din spiritul protestelor anti-corupție care macină Bulgaria din 2020 încoace.

O instabilitate ridicată.

Asta pentru că peisajul politic este extrem de fragmentat. „Mi se pare că avem șapte guverne în Bulgaria în ultimii cinci ani, iar aceea este o instabilitate ridicată”, subliniază Comănescu. V-ați gândit vreodată cum ar arăta România cu șapte guverne în cinci ani? În acest peisaj, pro-europenii ar putea învăța o lecție din Ungaria, unde opoziția a reușit să mobilizeze electoratul. Ar putea „să folosească o narațiune nouă și să spună electoratului că, după cum vedem, chiar și în țările cele mai suveranist-conservatoare și cele mai dur proruse, electoratul și-a dat seama că nu există altă cale decât Uniunea Europeană”.

Economia dictează, nu ideologia

Până la urmă, cheia alegerilor ar putea sta în pragmatism. Chiar și Radev ar putea specula acest val, mergând pe ideea că prosperitatea depinde de relația cu Bruxelles-ul. Potrivit lui Comănescu, în Bulgaria „economia contează mai mult decât ideologia”.

Este o frază poate prea simplistă, dar care surprinde esențialul. „Clar, economia devine filtrul prin care Bulgaria înțelege să relaționeze mai departe – și în zona conservatoare, și în zona europenistă – cu instituțiile europene și cu partenerii internaționali”, detaliază politologul. Securitatea energetică, de pildă, justifică legătura cu Rusia, la fel ca în cazul Ungariei, dincolo de orice afinități culturale. Iar pe viitor, „probabil, Bulgaria va avea tentația să caute piețe alternative exact pe ruta pe care a încercat-o Viktor Orbán în trecut”.

Paradoxul bulgăresc

Și totuși, în pofida crizei politice și a instabilității accentuate, Bulgaria ne-a luat-o înainte și a adoptat moneda euro, are o inflație incomparabil mai mică, iar finanțarea externă este mult mai ieftină. Cum vine asta?

Specificul bulgăresc este dat de „zona de instabilitate politică combinată cu relația culturală preferențială spre Rusia”, la care se adaugă o „urgență (se poate spune nevoie crescută, dar «urgență» cred că e termenul mai corect) a unei guvernări eficiente”.

Succesul economic ar putea fi un „efect compensatoriu al unei imagini multă vreme înnegrite de aceste bariere în spectrul politic, al justiției și al percepției internaționale”. a fost un efort economic menit să compenseze problemele politice. Un rol important l-au jucat și sfaturile externe. Comănescu crede că „au fost bune sfaturile primite de guvernele bulgare de la acei bulgari aflați în poziții-cheie în organizații internaționale”, făcând referire directă la Kristalina Georgieva, directorul FMI.

Iar diferența fundamentală pare să fie una simplă. „Iar ei au mai și ascultat aceste sfaturi.”

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetSora lui Ken Urker o acuză pe Gypsy Rose Blanchard că minte. Autumn spune că nu mai erau împreunăLylaCopiii crescuți cu violență și control excesiv au un risc mai mare de simptome depresiveRevista IoanaAi buletin electronic? În octombrie păstrezi și cardul de sănătate când mergi la medic sau la farmacieNews24August Hanning, fostul șef al BND, a fost arestat în Germania sub suspiciunea că a cumpărat secrete de statDolce SportLionel Messi își ia rămas-bun de la naționala Argentinei în amicalul cu BeninGetPonyCum se pregătește alimentarea unui Dacia Spring acasă și ce verificări sunt necesare înainte de conectare