Transpunerea Directivei Europene 2023/970 privind transparența salarială impune costuri noi de conformare și expune companiile la amenzi de până la 30.000 de lei pentru nejustificarea grilelor de remunerare. Conform draftului legislativ din martie 2026, angajatorii din sectoarele public și privat sunt obligați să publice intervalul salarial vizat încă din faza procesului de recrutare.

Implementarea acestei decizii va genera o presiune operațională directă asupra departamentelor de resurse umane, în timp ce structurile de management vor fi afectate de necesitatea recalibrării bugetelor pentru a elimina discrepanțele salariale nejustificate. Practic, secretul salarial dispare treptat. Candidații câștigă un avantaj net în negociere, având acces garantat la marjele de buget înainte de primul interviu tehnic.

Până în prezent, piața muncii din România a funcționat preponderent pe baza confidențialității stricte a pachetelor de remunerare, o practică standardizată prin clauze în contractele individuale de muncă. Analizele comparative la nivel european indică o diferență salarială de gen de aproximativ 3,7% pe plan local, una dintre cele mai mici din Uniune, dar noul cadru legislativ vine să reglementeze strict mecanismele de progresie financiară pe criterii exclusiv obiective.

Reguli stricte pentru recrutare și raportare

Așa cum detaliază o analiză realizată de zf, angajatorii trebuie să comunice salariul inițial pe site-urile proprii, pe platformele de recrutare sau în scris înainte de interviu. Proiectul românesc introduce suplimentar o obligație unică de transparență. Companiile vor informa anual toți salariații, până la finalul primului trimestru, privind dreptul lor legal de a solicita date salariale detaliate.

Entitățile cu cel puțin 100 de angajați vor raporta obligatoriu diferențele de gen către Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES). Dacă se constată discrepanțe care nu sunt susținute de criterii neutre, companiile au la dispoziție 90 de zile lucrătoare pentru remedierea grilelor. În cazuri excepționale și bine fundamentate, perioada de ajustare poate fi extinsă la maximum șase luni.

„Directiva nu este doar un exerciţiu de conformare, ci o schimbare profundă în modul în care organizaţiile îşi construiesc şi justifică politicile de remunerare. Practic, companiile vor trebui să demonstreze, în mod coerent şi documentat, modul în care stabilesc salariile şi să elimine orice diferenţă care nu poate fi explicată prin criterii obiective.” – Florina Ilie, Senior Manager, HR & ESG Advisory, Forvis Mazars România

Sanciuni financiare și litigii deschise

Neconformarea atrage sancțiuni clare și imediate. Amenzile contravenționale sunt cuprinse între 10.000 și 20.000 de lei, iar abaterile repetate pot ridica pragul maxim la 30.000 de lei. Iar riscul financiar nu se oprește la amenzile dictate de inspectorii muncii.

Angajații care consideră că sunt victime ale discriminării salariale pot obține în instanță recuperarea integrală a veniturilor pierdute. Se adaugă despăgubirile morale și acoperirea altor prejudicii, legislația neimpunând un plafon maxim de compensare pentru aceste situații.

Termenele de aplicare vor forța o auditare accelerată a politicilor interne de HR. Următorul pas critic pentru companiile medii și mari este maparea internă a salariilor până la finalul anului fiscal, având în vedere că litigiile deschise pe noua legislație pot genera costuri neprevăzute și pot bloca temporar planurile de expansiune ale organizațiilor neconforme.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
ANES Florina Ilie Forvis Mazars social Uniunea Europeană