Sindicatul Angajaţilor din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) a transmis marţi o scrisoare deschisă premierului interimar Ilie Bolojan, solicitând aplicarea unor majorări salariale similare cu cele aprobate recent pentru compania de stat Romgaz. În cazul în care o creştere permanentă a veniturilor nu poate fi implementată imediat, reprezentanţii sindicali cer acordarea unei sume unice de 15.000 lei pentru fiecare salariat eligibil din administraţia centrală.

Argumentul performantei si precedentul din energie

Aşa cum a relatat Economica la începutul săptămânii, solicitarea vine ca reacţie directă la justificările oferite de şeful Executivului pentru creşterile salariale din sectorul energetic. Decizia de a majora veniturile la Romgaz a fost fundamentată oficial pe rezultatele financiare şi pe necesitatea reţinerii personalului înalt calificat implicat în proiecte strategice.

„Declaraţiile făcute în data de 11 mai, prin care aţi justificat majorările salariale acordate angajaţilor Romgaz prin performanţă, proiecte strategice şi nevoia de motivare a echipelor care livrează, obligă Guvernul la coerenţă. Dacă oamenii care livrează trebuie plătiţi corespunzător, atunci acest principiu nu poate fi rezervat doar unor categorii convenabile politic. Am luat act de faptul că aţi confirmat explicit aprobarea creşterilor salariale şi aţi susţinut că măsura este justificată de performanţele companiei, de proiectele strategice aflate în derulare, de nevoia de implicare, de necesitatea existenţei unor echipe capabile să ducă proiectele la capăt şi de principiul potrivit căruia, atunci când un om livrează şi o echipă performează, aceştia trebuie plătiţi corespunzător şi pot beneficia inclusiv de bonusuri. SAALG nu contestă acest principiu. Dimpotrivă, îl consideră corect, necesar şi sănătos pentru orice stat care pretinde performanţă instituţională. Ceea ce contestăm este aplicarea sa selectivă”, se arată în documentul oficial adresat prim-ministrului.

Impactul asupra fondurilor europene si PNRR

Iar paralela cu sectorul energetic se extinde şi asupra modului în care funcţionează aparatul de stat. Angajaţii Guvernului susţin că gestionarea fondurilor europene şi implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) reprezintă eforturi cu impact direct asupra produsului intern brut al României, necesitând o expertiză tehnică similară cu cea din marile corporaţii de stat.

Cum se reflectă exact această presiune salarială în execuţia bugetară pe care dumneavoastră, ca manageri sau antreprenori, o monitorizaţi lunar?

„Aţi afirmat că nu este o problemă majorarea salarială atunci când există investiţii importante, proiecte împinse înainte şi echipe care livrează. Tocmai de aceea, vă solicităm să aplicaţi aceeaşi logică şi Aparatului de Lucru al Guvernului. Proiectele europene, jaloanele PNRR, cererile de plată, programele strategice, actele normative cu impact naţional, mecanismele interinstituţionale şi relaţia tehnică a României cu instituţiile europene nu se realizează singure. Ele nu sunt rezultatul exclusiv al unor declaraţii politice, ci al muncii continue, adesea invizibile, a unor oameni care elaborează, verifică, fundamentează, avizează, centralizează, corelează, implementează, dezvoltă, răspund observaţiilor, gestionează termene, repară erori, acoperă lipsuri şi asigură continuitatea administrativă a statului”, precizează autorii scrisorii.

Deficitul de personal si exodul din administratie

Sindicaliştii resping public ideea că aparatul de stat generează blocaje din cauza lipsei de implicare, arătând spre cauzele structurale ale pierderii capacităţii administrative. Un exemplu concret oferit în document este Cancelaria prim-ministrului. Sub conducerea lui Mihai Jurca, structura s-a redus în mai puţin de opt luni de la aproximativ 175 de angajaţi la doar 115 persoane (o scădere de peste 34% a forţei de muncă disponibile pe fondul plecărilor din sistem).

„Explicaţia este, de foarte multe ori, că statul a pierdut din oamenii care livrau. Nu se mai „livrează” la acelaşi nivel pentru că mulţi lucrători calificaţi au plecat din sistemul public, obosiţi, umiliţi, demotivaţi de declaraţii publice nedrepte, inclusiv prin declaraţiile domniei-voastre, de salarii care nu reflectă complexitatea muncii lor, de lipsa de respect instituţional şi de nerecunoaşterea valorii lor profesionale. Nu se mai poate cere acelaşi volum de rezultate de la structuri care au fost subţiate constant, fără nicio strategie reală de retenţie, fără mecanisme de motivare şi fără o minimă preocupare pentru păstrarea expertizei”, argumentează reprezentanţii SAALG.

Documentul detaliază consecinţele acestei reduceri de personal calificat: „Este expresia unui exod profesional, a unei pierderi de memorie instituţională, de capacitate tehnică. (…) În aceste condiţii, este profund nedrept ca, după ce sistemul a fost slăbit prin plecarea personalului calificat, vina pentru întârzieri, blocaje sau pierderea ritmului administrativ să fie transferată asupra celor care au rămas. (…) Nu oamenii rămaşi în administraţie trebuie să explice de ce statul nu mai livrează la acelaşi nivel, ci decidenţii trebuie să explice de ce au creat condiţiile în care oamenii care livrau au ales să plece”.

Solicitarea financiara directa catre Executiv

Însă dincolo de argumentele privind capacitatea instituţională, cererea sindicaliştilor se traduce într-un efort financiar imediat pentru bugetul de stat, într-o perioadă în care deficitul bugetar se află sub atenta monitorizare a Comisiei Europene.

Cifrele solicitate sunt clare.

„În subsidiar, în situaţia în care Guvernul apreciază că majorarea permanentă necesită un parcurs normativ distinct, solicităm acordarea unei sume unice de 15.000 lei pentru fiecare salariat eligibil, prin mecanismul juridic identificat de Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Muncii şi Secretariatul General al Guvernului, inclusiv sub forma unui stimulent, a unei prime, a unei compensaţii, a unei majorări temporare, a unei sume forfetare ori a oricărui alt instrument legal aplicabil personalului plătit din fonduri publice”, se specifică în adresa oficială.

Ministerul Finanţelor urmează să publice la finalul acestei luni datele privind execuţia bugetară consolidată, raport care va indica marja fiscală reală de care dispune statul pentru acomodarea unor noi cheltuieli de personal în administraţia centrală.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
bugetul de stat guvernul Romaniei PNRR Romgaz salarii