Moneda europeană a atins pragul critic de aproape 5,20 lei pe piața interbancară, înregistrând o creștere bruscă de 6 bani față de cotația oficială din 30 aprilie. Această depreciere abruptă a leului se materializează cu doar o zi înaintea votului decisiv pentru moțiunea de cenzură îndreptată împotriva premierului Ilie Bolojan, un moment de maximă tensiune care ține cu sufletul la gură întregul mediu de afaceri din România.

Speculațiile din spatele deprecierii

Iar explicațiile din sfera politică nu întârzie să apară în spațiul public, oferind perspective diametral opuse față de analizele financiare clasice. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, respinge categoric ideea că instabilitatea guvernamentală ar fi motorul principal al acestei evoluții valutare nefavorabile. vina este aruncată direct în curtea marilor jucători financiari. Într-un interviu acordat luni, Adevarul a relatat că oficialul consideră mișcările din piață drept acțiuni pur speculative, menite să profite de contextul intern tensionat.

El a descris situația prin următoarele cuvinte: „Nu văd cum am putea noi să influențăm cursul de schimb. Cursul de schimb de 5,2 lei/euro se explică foarte simplu. În primul rând există, totdeauna, când se întâmplă astfel de momente în politică, niște bănci și fonduri de investiții care speculează”.

Să fim serioși, piețele financiare reacționează întotdeauna la zgomotul politic. Dar perspectiva senatorului mută atenția de pe criza de la Palatul Victoria pe birourile de tranzacționare ale băncilor comerciale și ale fondurilor de investiții, acuzate frontal că ar forța artificial deprecierea monedei naționale pentru a marca profituri rapide pe spatele economiei reale.

Rolul Băncii Naționale în ecuația valutară

V-ați gândit vreodată la mecanismele reale prin care se stabilește valoarea banilor dumneavoastră în raport cu valutele forte? În viziunea reprezentantului AUR, banca centrală deține controlul absolut asupra cotațiilor zilnice, indiferent de presiunile externe sau de fundamentele macroeconomice. Senatorul a indicat direct către guvernatorul BNR, sugerând că intervențiile instituției dictează direcția pieței și că „Euro ar putea să crească cât vrea Banca Națională”.

Declarația sa completă pe acest subiect este lipsită de echivoc: „Euro ar putea să crească cât vrea Banca Națională, cât vrea Mugur Isărescu. Să fie înțeles, atât crește euro. Dacă dânsul vrea să scadă la 5 lei, va scădea la 5 lei”.

Cifrele vorbesc însă de la sine.

Încă din prima zi a lunii mai, cotațiile de pe piața interbancară indicau o nouă creștere a monedei europene. Asta după ce, joi, 30 aprilie, BNR fixase deja un curs de 5,14 lei pentru un euro (o valoare care a atins un nou nivel istoric, după cel înregistrat cu un an în urmă, în preajma alegerilor prezidențiale). Capitalul instituțional caută siguranță, iar instabilitatea generează automat prime de risc mai mari pentru activele românești, forțând cursul în sus și scumpind importurile.

Impactul politic și avertismentele analiștilor

Numai că deprecierea leului reflectă o îngrijorare mult mai profundă a investitorilor privind viitorul economiei și al finanțelor țării. În privința calculelor parlamentare care alimentează această incertitudine, Petrișor Peiu a confirmat mobilizarea partidului său pentru înlăturarea actualului cabinet: „Vom avea 90 de voturi de la AUR pentru moțiunea de cenzură”. Această declarație vine într-un moment în care premierul Ilie Bolojan încearcă să mențină susținerea publică, adunând sub 1.000 de oameni în Piața Victoriei, deși a generat peste 100.000 de reacții în mediul online.

Și totuși, peisajul economic ar putea deveni mult mai complicat în perioada imediat următoare. Analiștii din piață au lansat deja scenarii pesimiste privind evoluția cursului de schimb, la mijloc fiind o miză uriașă de 230 de miliarde de euro pentru țara noastră. Există avertismente clare din partea economiștilor care indică faptul că euro ar putea atinge pragul de 5,5 lei dacă moțiunea de cenzură trece de votul Parlamentului. Ba chiar, o eventuală retrogradare a României în categoria de risc maxim de către agențiile internaționale ar putea împinge moneda europeană până la nivelul de 6 lei, o perspectivă care ar lovi dur în puterea de cumpărare a populației și în costurile de finanțare ale companiilor.

Dincolo de tensiunile din piața valutară, formațiunea politică pregătește propriul pachet de măsuri fiscale. Dacă ar ajunge la guvernare, planurile anunțate prevăd revenirea la vechile cote de TVA și indexarea pensiilor, deși o altă decizie menționată ar viza impozitarea pensiilor. Între timp, pe ecranele dealerilor bancari, tranzacțiile continuă să se încheie la cotații tot mai ridicate, reflectând nervozitatea unui mediu de afaceri care așteaptă deznodământul politic, în timp ce volatilitatea rămâne singura certitudine a momentului de pe bursa de la București.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
aur BNR Ilie Bolojan Mugur Isarescu petrisor peiu social