Belarus eliberează 123 de prizonieri politici după acordul cu SUA

Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a eliberat sâmbătă, 13 decembrie, 123 de prizonieri politici, printre care laureatul Premiului Nobel pentru Pace Ales Bialiatski și liderul opoziției Maria Kolesnikova. Eliberarea vine după două zile de negocieri cu trimisul special al președintelui american Donald Trump și coincide cu ridicarea sancțiunilor SUA asupra industriei belaruse de potasiu, o decizie cu impact major asupra economiei țării.

Acordul dintre Washington și Minsk

John Coale, trimisul special al SUA pentru Belarus, a confirmat sâmbătă ridicarea sancțiunilor asupra sectorului de potasiu după întâlniri cu Lukașenko în Minsk. Conform declarațiilor sale pentru presa de stat belarusă, discuțiile au fost foarte productive.

Potrivit lui Coale, obiectivul administrației Trump este normalizarea relațiilor dintre cele două țări. Trimisul american a adăugat că Lukașenko oferă sfaturi bune privind rezolvarea conflictului din Ucraina. SUA au impus sancțiuni companiei Belaruskali, unul dintre cei mai mari producători mondiali de îngrășăminte pe bază de potasiu, în august 2021.

Înainte de criza din 2020, Belarus câștiga 2,4 miliarde de dolari din exporturile de potasiu, reprezentând aproximativ 8% din totalul exporturilor țării și 4% din PIB, conform datelor Comitetului Național de Statistică.

Ales Bialiatski, apărătorul drepturilor omului premiat cu Nobel

Ales Bialiatski, în vârstă de 63 de ani, a devenit un simbol global al rezistenței împotriva regimului autoritar când a primit o parte din Premiul Nobel pentru Pace în 2022. A fost doar a patra persoană din istorie care a câștigat acest premiu în timp ce se afla în detenție. Apărătorul drepturilor omului a fondat organizația Viasna (Primăvara) în 1996 și a documentat zeci de ani abuzurile din Belarus.

Bialiatski a fost arestat în iulie 2021 și condamnat în 2023 la 10 ani de închisoare pentru finanțare ilegală a protestelor și evaziune fiscală, acuzații pe care le-a negat. În timpul detenției, Comitetul Nobel din Norvegia i-a acordat premiul împreună cu ONG-ul rus Memorial și Centrul pentru Libertăți Civile din Ucraina.

La eliberare, Bialiatski a declarat că lupta continuă. „Premiul Nobel reprezintă o recunoaștere a activității noastre, dar aspirațiile nu s-au materializat încă. Mii de oameni sunt și rămân închiși, așa că lupta noastră continuă”, a spus el presei din Vilnius. Comitetul Nobel a exprimat „ușurare profundă și bucurie” la vestea eliberării sale.

Maria Kolesnikova, vedeta protestelor din 2020

Maria Kolesnikova, în vârstă de 43 de ani, flautistă profesionistă și activistă politică, a fost una dintre figurile emblematice ale mișcării de protest din 2020. Alături de Sviatlana Tihanovskaia și Veronika Țepkalo, a format un trio de femei care a condus demonstrațiile de stradă împotriva lui Lukașenko.

Kolesnikova a intrat în istorie când, în septembrie 2020, a sfâșiat propriul pașaport pentru a împiedica forțele de securitate să o deporteze în Ucraina. Gestul său de sfidare a devenit simbol al rezistenței belaruse. A fost condamnată în 2021 la 11 ani de închisoare pentru conspirație în vederea preluării puterii și activități extremiste.

În timpul detenției, starea sa de sănătate s-a deteriorat semnificativ. În noiembrie 2022, a fost spitalizată de urgență cu ulcer perforat și a suferit o intervenție chirurgicală. Greutatea sa a scăzut la 45 de kilograme, fiind ținută în izolare și privată de îngrijiri medicale adecvate, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului.

După eliberare, Kolesnikova a declarat într-un interviu video că simte o fericire incredibilă. „Să vezi cu ochii tăi oamenii dragi ție, să îi îmbrățișezi și să înțelegi că acum suntem toți oameni liberi. Este o bucurie mare să văd primul meu apus liber”, a spus ea.

Viktor Babariko, rivalul electoral al lui Lukașenko

Viktor Babariko, fost bancher, a fost arestat cu două luni înainte de alegerile prezidențiale din 2020, în timp ce se pregătea să candideze împotriva lui Lukașenko. A fost condamnat în iulie 2021 la 14 ani de închisoare pentru acuzații de corupție pe care le-a negat.

În timpul detenției, Babariko a avut probleme de sănătate și a suferit o intervenție chirurgicală în 2023 după ce medicii au descoperit lichid în plămâni. A fost ținut incomunicado pentru o perioadă îndelungată. Abia în ianuarie 2025 i s-a permis să trimită un mesaj familiei pentru prima dată în aproape doi ani. Fiul său, Eduard, rămâne în continuare în închisoare în Belarus.

Alți prizonieri eliberați

Printre cei eliberați se numără și alți membri ai organizației Viasna. Uladzimir Labkovici, avocat care a militat peste 20 de ani pentru drepturile omului, a fost condamnat în 2023 la șapte ani de colonie penală. Potrivit Viasna, starea sa de sănătate s-a deteriorat semnificativ în detenție.

Maxim Znak, avocat din echipa electorală a lui Babariko, a fost condamnat alături de Kolesnikova la 10 ani pentru activități extremiste. Marina Zolotova, fosta redactoare-șefă a site-ului TUT.BY, condamnată în 2023 la 12 ani de închisoare, a fost și ea eliberată.

Dintre cei 123 de prizonieri eliberați, 114 au fost transportați în Ucraina și nouă au ajuns în Lituania, conform oficialilor. Autoritățile ucrainene au confirmat că cinci dintre cei primiți sunt cetățeni ucraineni acuzați că ar fi lucrat pentru serviciile de informații.

Reacția opoziției belaruse

Sviatlana Tihanovskaia, liderul opoziției belaruse în exil, a mulțumit administrației Trump și a subliniat că eliberarea prizonierilor demonstrează eficacitatea sancțiunilor. Într-o declarație, ea a explicat că sancțiunile americane vizează oamenii, în timp ce sancțiunile UE vizează schimbarea sistemică.

„Cele două abordări nu se contrazic, ci se completează reciproc”, a spus Tihanovskaia. Opoziția a susținut constant că vede demersurile lui Trump ca un efort umanitar, dar că sancțiunile UE trebuie să rămână în vigoare pentru a opri războiul, a permite tranziția democratică și a asigura responsabilizarea.

Contextul politic al eliberărilor

Alegerile prezidențiale din Belarus din 2020 au fost considerate fraudate de opoziție și de organizațiile pentru drepturile omului. Lukașenko s-a declarat câștigător cu 80,1% din voturi, declanșând proteste masive care au zguduit regimul. Autoritățile au răspuns cu represiune brutală, arestări în masă și tortură.

SUA, Uniunea Europeană și Marea Britanie nu au recunoscut legitimitatea lui Lukașenko după aceste alegeri. Sancțiunile impuse au afectat economia belarusă, iar Lukașenko s-a apropiat și mai mult de Rusia. În 2022, a permis Moscovei să folosească teritoriul belarus pentru invazia Ucrainei.

Oficialii americani au declarat pentru presă că angajamentul cu Lukașenko face parte dintr-un efort de a-l îndepărta de influența lui Putin, măcar parțial. Până acum, opoziția a privit această abordare cu scepticism extrem. Eliberarea de sâmbătă este de departe cea mai mare de când administrația Trump a deschis discuții cu liderul autoritar.

Pavel Slunkin, fost diplomat belarus, a declarat pentru presa internațională că eliberarea prizonierilor semnifică o îmbunătățire majoră a relațiilor dintre SUA și Belarus. „Pentru Lukașenko, aceasta înseamnă că începe să își reînnoiască legitimitatea internațională”, a adăugat el.

Belarusul a eliberat sute de prizonieri din iulie 2024. Cu eliberarea din noiembrie și cea de sâmbătă, numărul total al celor grațiați a ajuns la 156 de persoane, incluzând cetățeni din Marea Britanie, SUA, Lituania, Ucraina, Letonia, Australia și Japonia.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportMercedes a câștigat titlul echipelor din Formula 1 cu piloții pe locurile 4 și 5 în BraziliaGetPonyCe verifică inspectorii RAR în trafic și când rămâi fără talon sau nu mai poți conduceBravonetSergiu Paul Andrieș a fost eliminat din „Casa iubirii”. A primit cele mai puține voturi dintre trei concurențiLylaDe ce te simți obosită după somn, ce poți încerca și când mergi la medicRevista IoanaCe semne pot indica diabetul și când merită să faci analizeNews24Medicul anestezist din Călărași este martor în dosarul substanțelor psihoactive. 12 persoane au fost arestate preventiv