Premierul Ilie Bolojan a detaliat sâmbătă seara măsurile luate de Guvern pentru a contracara criza combustibililor, declanșată acum o lună de războiul din Orientul Mijlociu. Avertismentul său este clar: „toate țările din economia globală vor fi afectate, iar România nu poate fi o excepție”.

Efecte globale, soluții locale

Într-o postare pe Facebook, șeful Executivului a subliniat că, la o lună de la începerea conflictului, „efectele blocării transportului de țiței și produse derivate către țările lumii se simt atât pentru cetățeni, cât și pentru guverne”. Concret, aceste efecte se văd în „creșterea prețurilor la combustibili, la îngrășăminte pentru agricultură și prin rate ale dobânzilor mai mari”.

Scenariul pesimist nu se oprește aici. „Dacă se prelungește conflictul, creșterea economică va fi mai mică peste tot în lume, iar inflația va crește la nivel global”, a avertizat Ilie Bolojan.

Sprijin pentru transportatori și agricultori

Hai să vedem concret ce măsuri a luat Executivul. Pentru sectoarele direct afectate, s-au alocat sume considerabile. Transportatorii sunt primii vizați.

„În martie, pentru transportatori, am crescut, la aproape o treime, acciza care le va fi rambursată anul acesta. Pentru buget, înseamnă un efort de peste 600 de milioane de lei în acest an. De săptămâna viitoare vom începe plățile pentru motorina achiziționată în ultimul trimestru al anului trecut. Am luat măsuri și pentru urgentarea decontărilor. Susținerea acestui sector are efecte asupra întregii economii, prețul final al oricărui produs fiind influențat de costul transportului”, a explicat premierul.

Nici agricultorii nu au fost uitați. Guvernul a prelungit rambursarea accizei de 2,7 lei/litru și în 2026. „Asta înseamnă un efort bugetar de peste 1,5 miliarde lei anul acesta, din care peste 500 de milioane reprezintă plăți pentru ultimele luni ale anului trecut”, a adăugat Bolojan.

Pe lângă ajutoare, s-a intervenit și pentru a stopa specula. „Am limitat adaosul comercial în lunile următoare la nivelul mediu al anului trecut, în sectorul combustibililor, pentru a evita creșterea speculativă a prețurilor. Asta a însemnat în principal un efect de limitare a creșterilor de prețuri la combustibili pe zona de rafinare. Ca urmare, săptămâna aceasta, pentru produsele ieșite din rafinăriile din țară, creșterea prețului a fost limitată sau chiar prețurile au scăzut. Asta s-a văzut în prețul la stații, la unele rețele de benzinării”, a mai afirmat el.

De ce a fost redusă acciza doar la motorină

Dar Guvernul a aprobat vineri o ordonanță de urgență care reduce cu 11% acciza la motorina standard, adică o ieftinire de 30 de bani pe litru. „Asta înseamnă un preț mai mic la pompă de săptămâna viitoare, de marți. Nu este o reducere mare, dar este ceea ce ne permitem acum. La un consum de aproape 700 de milioane de litri lunar, asta înseamnă un efort bugetar de aproximativ 200 de milioane lunar”, a informat Ilie Bolojan.

V-ați întrebat de ce doar motorina a fost vizată de această măsură?

Logica din spatele deciziei este pur economică. „În România, consumul de motorină reprezintă peste 75% din consumul total de combustibil, benzina reprezentând sub 25%. În plus, la motorină creșterile de preț au fost duble față de cele de la benzină. si, costul motorinei afectează prețul transportului de mărfuri și de călători, costul pentru funcționarea mașinilor și utilajelor grele din construcții și industrie, prețurile din economie, în general, și, implicit, costul vieții.”

Taxa de solidaritate și încasările la buget

Și pentru a acoperi parțial aceste costuri, Executivul a supraimpozitat profiturile excepționale ale companiilor care exploatează țițeiul românesc (o taxă de solidaritate, cum a fost numită). „Sumele ce vor fi încasate vor acoperi parțial reducerile de accize pe care le-am acordat. Cei care profită, prin prețurile mai mari ale petrolului, de consecințele războiului trebuie să-și aducă contribuția la reducerea poverii asupra cetățenilor. Din această taxă de solidaritate, conform estimărilor Finanțelor, ar urma să se încaseze între 90 și 100 de milioane lei lunar, în funcție de prețurile țițeiului.”

Premierul a ținut să demonteze ideea că statul ar profita de pe urma scumpirilor. „Guvernul nu are niciun beneficiu de pe urma creșterii prețurilor la carburanți. Dimpotrivă.”

E drept că încasările din TVA cresc odată cu prețul, dar calculele arată altceva. Într-o lună, la un preț mediu de 10-10,2 lei, „s-ar încasa suplimentar din creșterea veniturilor din TVA între 100 și 110 milioane lei”. Numai că explicația e simplă: „sub jumătate din vânzările de carburanți se fac către persoanele fizice, iar peste jumătate se fac către firme care deduc TVA-ul”. Practic, toți banii suplimentari se întorc în economie. „Chiar dacă adăugăm și veniturile din taxa de solidaritate, acoperim doar o parte din costurile bugetare ale sprijinului pe care îl acordăm.”

Bolojan a încheiat cu un avertisment legat de costurile indirecte, care pot fi și mai mari. „Creșterea generală a prețurilor are un efect de scădere a consumului, de frânare a creșterii economice și afectează veniturile statului. În plus, apare un cost suplimentar pentru stat ca urmare a creșterii ratei dobânzilor; de la începutul crizei, dobânzile la datoria publică au crescut cu până la 1 punct procentual. Dacă perioada de instabilitate se prelungește, costurile cu dobânzile pot crește mare, afectând echilibrul bugetar”.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
acciza carburanti criza carburantilor guvernul Romaniei Ilie Bolojan pret motorina social