Bolojan dă ultimatum șefilor din Energie unde statul produce peste 60%

Premierul Ilie Bolojan anunță o reformă de proporții în companiile energetice de stat, vizând auditarea tuturor contractelor de mandat și impunerea unor indicatori de performanță mult mai riguroși. Decizia vine pe fondul întârzierilor majore la proiecte strategice, iar șeful Executivului avertizează clar: managerii care nu-și îndeplinesc obiectivele vor fi înlocuiți fără ezitare.

Reforma managementului de stat

Schimbare de paradigmă în companiile de stat din energie. Premierul Ilie Bolojan a explicat, în cadrul unei conferințe de presă susținute miercuri, 8 aprilie 2026, la Palatul Victoria, că eficiența acestor giganți este vitală pentru economie, în condițiile în care peste două treimi din energia produsă în România provine din sectorul public. Doar trei companii – Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Complexul Energetic Oltenia – sunt responsabile pentru mai mult de 60% din producția națională.

„A doua direcție importantă este îmbunătățirea performanței companiilor de stat din domeniul energiei. Așa cum v-am spus, cea mai mare parte a energiei din România este produsă de companii de stat. Trei companii – de exemplu, Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Complexul Energetic Oltenia – reprezintă peste 60% din producția de energie a României. Dacă mai adăugăm și centralele pe gaz din marile orașe din România, ajungem la peste două treimi din această producție. asa ca, orice fel de îmbunătățire a performanțelor acestor companii se va reflecta în prețuri, în cantități și în măsuri în piață”, a afirmat Ilie Bolojan.

Selecție cu dedicație politică?

În intervenția sa, premierul a atins și subiectul sensibil al modului în care au fost desemnate conducerile actuale, pe baza legislației în vigoare (Ordonanța privind Guvernanța Corporativă). E drept că Bolojan a recunoscut meritele unor manageri, dar a criticat dur procesele de selecție. Hai să vedem cum stau lucrurile, de fapt. Se pare că un grup restrâns de firme de consultanță a derulat concursurile, iar câștigătorii au, nu de puține ori, conexiuni evidente cu zona politică.

„Actualele conduceri ale acestor companii au fost selectate pe baza legislației pe care o avem: Ordonanța privind Guvernanța Corporativă. Am tot respectul pentru mulți oameni de decizie din companii și consider că unii fac o treabă bună. Dar, dacă facem o analiză de ansamblu, ce constatăm? Un grup de firme de consultanță care au fost specializate în a recruta din sectorul public au derulat concursuri, iar la finalul acestor concursuri au câștigat persoane care, dacă le analizăm CV-urile, vedem că într-o formă sau alta au conexiuni cu sectorul guvernamental, cu zona politică. Nici asta nu este o problemă, pentru că nu este o problemă să fie susținut cineva pe un post. Important este ca, atunci când ajungi acolo, să faci o treabă cât mai bună și să rămâi pe acest post dacă faci performanță. Dacă nu, contractul sau cetățenii trebuie să îți încheie mandatul”, spune Ilie Bolojan.

Trei eșecuri majore: Oltenia, Iernut, Hidroelectrica

Pentru a demonstra lipsa de eficiență, premierul a oferit trei exemple concrete. Primul, Complexul Energetic Oltenia, unde proiectele pentru noile grupuri pe gaz și parcuri fotovoltaice au stagnat din cauza unor indicatori de performanță vagi. Banii nu au fost valorificați, iar România are acum probleme pe componenta de decarbonizare.

„V-aș da trei exemple diferite. În condițiile în care, de exemplu, la Complexul Oltenia ar fi fost niște indicatori de performanță relevanți de cinci-șase ani de zile – precum realizarea unor grupuri energetice noi pe gaz sau realizarea unor grupuri energetice pe fotovoltaic – și ar fi fost clauză explicită cu ani și termene, sunt convins că managerii de acolo ar fi fost mai determinați să le termine la timp. Dar, întrucât indicatorii au fost generali, investițiile nu s-au terminat. Noi n-am valorificat banii și avem și probleme pe componenta de decarbonizare, iar domnul ministru știe ce eforturi am făcut pentru a rezolva aceste probleme”, a indicat Ilie Bolojan.

Un alt caz este cel al grupului energetic de la Iernut, un proiect aflat în lucru de un deceniu. Șeful Guvernului este convins că lucrurile ar fi stat altfel dacă managerii succesivi ai Romgaz ar fi avut ca țintă clară finalizarea investiției, sub amenințarea pierderii mandatului. „Avem un grup energetic important la Iernut și sunt convins că, dacă în cei 10 ani de când acest grup este în lucru ar fi existat niște indicatori fără echivoc legați de finalizarea lui la o anumită dată (iar dacă n-ai terminat investiția și nu intră energie în sistem, îți pierzi mandatul), conducerile Romgaz, indiferent câte au fost, ar fi fost mult mai atente la finalizarea acestui proiect”, a declarat premierul.

Nici Hidroelectrica nu a scăpat de critici. Angajamentele de a realiza 500 de megawați în energie regenerabilă sau stocare ar fi trebuit, în viziunea lui Bolojan, să fie împărțite în ținte anuale clare, la fel ca în sectorul privat. „La Hidroelectrica, în condițiile în care ai angajamente de realizare a 500 de megawați, de exemplu, în proiecte de energie sau stocare, sunt convins că dacă ar fi fost impuși clar un anumit număr de megawați într-un an, un alt număr în anul următor și așa mai departe, conducerile Hidroelectrica ar fi realizat aceste investiții așa cum le-au realizat privații. Iar energia pe care am putea-o folosi ca să echilibrăm sistemele seara ar fi fost într-o cantitate mult mai mare gestionată de companiile de stat”, a completat șeful Guvernului.

Ce urmează concret

Dar ce se va întâmpla de acum înainte? Pașii sunt clari: auditarea contractelor de mandat, evaluarea și revizuirea indicatorilor de performanță, apoi încheierea unor noi contracte cu ținte măsurabile.

Avertismentul a fost clar.

„Ce trebuie să facem aici? Să audităm toate contractele de mandat, să evaluăm indicatorii de performanță, să vedem care sunt relevanți și care nu, să îi revizuim, să introducem indicatori clari și măsurabili și să încheiem noile contracte de mandat. (…) Le revizuim cu actualele conduceri: dacă vor performa, foarte bine, felicitări; dacă nu, trebuie înlocuiți.”

Iar miza, a explicat premierul, depășește simpla administrare a unor companii, vizând direct viitorul energetic al țării. Fără o schimbare de atitudine, România riscă să piardă oportunități masive și proiecte esențiale. „Altfel, România pierde oportunități și proiecte importante pe care Ministerul și Guvernul le doresc realizate, pe care privații le doresc realizate, dar care depind de ce fac managerii companiilor de stat. Marile racordări, de exemplu, vor fi întârziate sau vor fi pierdute”, a încheiat Ilie Bolojan.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyMercedes-AMG readuce motorul V-8 pe CLE63 în 2027, după reacțiile cliențilorBravonetRapperul 50 Cent susține că Diddy ar fi căutat oameni care să lanseze acuzații nefondate împotriva luiLylaÎngrijești un părinte cu pierderi de memorie. Ce evaluări se fac și când poate primi sprijin lunar de 728 de leiRevista IoanaFlorin Roșu avertizează după apariția vulpii în Copou. Rabia devine fatală când apar simptomeleNews24Scumpirile, salariile mici și chiriile au scos oameni în stradă în patru țări europeneDolce SportElina Svitolina anunță încheierea căsniciei cu Gaël Monfils