Premierul Ilie Bolojan a transmis marți un avertisment ferm privind securitatea europeană, în cadrul unei mese rotunde organizate de The Economist. Acesta a subliniat că frontiera estică a Uniunii Europene trebuie să devină mult mai puternică în anii următori, printr-o combinație de măsuri militare și economice, motivând că „nu putem să avem încredere în comportamentul Rusiei”.
O frontieră strategică, de la Baltica la Marea Neagră
Prezent la evenimentul „Următorul salt al Europei de Sud-Est”, șeful Guvernului a insistat asupra importanței strategice a acestei zone. El a argumentat că, deși există și alte provocări, precum migrația ilegală în Mediterana, flancul estic rămâne prioritar.
„Frontiera de Est a Uniunii Europene va rămâne pentru mulţi ani şi este şi astăzi cea mai importantă frontieră a Uniunii. Sigur, şi celelalte frontiere sunt importante, avem probleme în zona Mediteranei, cu componenta de migraţie ilegală, dar, din punct de vedere strategic, din toate punctele de vedere, economic, militar şi de apărare, această frontieră, de la Baltică până la Marea Neagră, este cea mai importantă, în următorii ani”, a declarat Ilie Bolojan.
Dar de ce această urgență? Răspunsul este direct și fără ocolișuri. „Pentru că nu putem să avem încredere că în anii următori comportamentul Rusiei va redeveni predictibil, după ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani. Trebuie să ne gândim ce înseamnă o zonă de instabilitate în Ucraina în următorii ani pentru siguranţa Europei şi, din acest punct de vedere, consider că Frontiera de Est trebuie să fie mai puternică, mai întărită în anii următori. O Frontieră de Est poate fi mai întărită dacă este o combinaţie dintre o întărire de securitate militară şi economică, pentru că una fără alta nu funcţionează”, a continuat premierul.
Securitate militară și economică, mână în mână
Logica din spatele acestei viziuni este simplă. Fără securitate nu există investiții, iar fără investiții nu există prosperitate și, implicit, o apărare sustenabilă. E drept că lucrurile sunt interconectate.
„Nicio zonă care nu are o anumită siguranţă nu va beneficia de investiţii masive care să genereze siguranţă şi prosperitate pentru locuitorii ei”, a adăugat Bolojan.
Mai mult, o apărare eficientă nu se bazează doar pe armată, ci și pe o infrastructură solidă, atât civilă, cât și militară, și pe o bază industrială minimă. „Nicio zonă care nu are o infrastructură corespunzătoare, o combinaţie de infrastructură civilă şi militară, care nu are o industrie minimal dezvoltată, care să asigure o portanţă pentru apărare, nu poate fi apărată în mod sigur. Din punctul acesta de vedere, combinaţia de dezvoltare economică şi de întărire a apărării este cea mai sigură cale pentru ca Frontiera de Est să fie una mai puternică”, a punctat oficialul.
Extinderea UE, motor de competitivitate
Un alt pilon al strategiei, conform premierului, este continuarea extinderii Uniunii Europene. Departe de a fi un simplu act de generozitate, procesul de extindere a contribuit direct la competitivitatea blocului comunitar.
„Sigur, competitivitatea nu depinde doar de extindere, depinde de foarte mulţi factori care au fost descrişi de premieri, de specialişti, dar partea de extindere a susţinut în toţi aceşti ani competitivitatea”, a menționat Bolojan. Acesta a oferit și exemple concrete. „Dacă ne gândim la pieţe extinse, dacă ne gândim la consumatori, la forţă de muncă, la extinderea lanţurilor valorice ale industriei europene, acest lucru a făcut ca aceste lanţuri valorice să rămână competitive în toţi aceşti ani şi ceea ce s-a întâmplat de exemplu în industria auto, în alte industrii care şi-au extins lanţurile de producţie în Europa de Est odată cu extinderea Uniunii a contribuit la susţinerea competitivităţii Uniunii Europene”.
Deficitul de bună guvernare, o problemă istorică
Iar când vine vorba de decalajele dintre vestul și estul continentului, premierul a identificat o cauză principală, dincolo de contextul istoric: un deficit de bună guvernare. Aderarea la UE a funcționat ca un catalizator pentru reforme.
„Toate ţările care au intrat în Uniunea Europeană doar prin practicile de bună guvernare, doar prin regulile Uniunii Europene au cunoscut, indiferent de coloraturi politice sau de cicluri de guvernare, o îmbunătăţire a calităţii guvernării care a stimulat dezvoltarea economică, care a îmbunătăţit calitatea vieţii şi care a crescut standardele oamenilor”, a spus acesta.
România însăși este un exemplu elocvent în acest sens. „România este un astfel de exemplu care şi-a îmbunătăţit mult calitatea vieţii, indicatorii, produsul intern brut, zona de convergenţă de la aderarea la Uniune din 2007 şi până astăzi şi acest lucru cred că este general valabil şi pentru ţările în care s-ar putea extinde Uniunea”, a subliniat Bolojan. El a încheiat argumentând că extinderea nu trebuie privită ca o cheltuială, ci ca o investiție strategică (atât pentru securitate, cât și pentru prosperitatea pe termen lung). „Cred că extinderea Uniunii nu este doar un act de generozitate, aşa cum s-ar putea interpreta dintr-o anumită perspectivă, ci este o decizie strategică importantă pe care noi o susţinem. Cred că nu este doar o cheltuială, aşa cum s-ar putea înregistra într-o formulă contabilă simplistă, ci este o investiţie în dezvoltarea UE în anii următori şi un pas important pentru competitivitate, pentru o zonă sigură în această parte de lume, pentru pieţe mai mari şi pentru o Uniune Europeană mai puternică”.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyBMW pregătește un nou M3 pe benzină pentru 2028, în paralel cu versiunea electrică
BravonetJon Stewart își prelungește contractul la „The Daily Show” până la sfârșitul lui 2028
LylaCum începi să alergi la o vârstă mai înaintată și de ce să adaugi doar câțiva kilometri pe săptămână
Revista IoanaCum recunoști crabul albastru din Marea Neagră, apreciat în preparate de 100 de dolari în America
News24Zelenski discută cu Witkoff la Oslo sub presiunea Washingtonului pentru oprirea atacurilor petroliere
Dolce SportMarius Șumudică ia în calcul să renunțe la CFR Cluj dacă jucătorii sunt nemulțumiți de el
