România a pus pe masă trei cerințe clare. Mai puțină birocrație. O tranziție verde mai lentă, care să nu sufoce economia. Și o piață unică a energiei pentru facturi decente. Acestea sunt punctele fierbinți pe care președintele Klaus Iohannis i le-a transmis lui Antonio Costa, șeful Consiliului European, chiar înainte de summitul informal de săptămâna viitoare, potrivit Digi24.

Întâlnirea de miercuri a vizat direct viitorul competitivității europene. Într-o postare pe Facebook, citată de Digi24, președintele a explicat că la întâlnirea din 12 februarie se vor căuta „împreună soluţii de creştere a competitivităţii statelor noastre”. Tradus, asta înseamnă mai multe investiții, inovație și servicii mai bune pentru oameni. Dar, ca întotdeauna, detaliile fac diferența.

Piața Unică, prioritatea zero: Mai puține hârtii, mai multe afaceri

Prima cerere trimisă la Bruxelles e o temă veche pentru mediul de afaceri românesc. Gata cu hârțogăraia. Președintele Iohannis a fost ferm: România vrea simplificarea procedurilor pentru firmele din spațiul comunitar. Mesajul e direct.

„În primul rând, susţinem simplificarea birocratiei afacerilor in Uniunea Europeana, sustinem consolidarea Pieţei Unice şi salutăm extinderea acordurilor comerciale la nivelul Uniunii Europene”, a transmis șeful statului. Ideea e simplă. O piață unică puternică, fără piedici administrative, ar ajuta firmele românești să concureze mai bine și să crească. Mai puține formulare înseamnă mai mult comerț, iar extinderea acordurilor comerciale ale UE cu alte țări deschide uși noi pentru exportatorii noștri.

Frână pe tranziția verde? Planul României pentru a evita un șoc economic

Aici lucrurile se complică. Obiectivele climatice ale UE nu se schimbă, dar România vrea o abordare mai cu picioarele pe pământ. Concret: o perioadă de adaptare mai lungă la noile politici de mediu. Poziția Bucureștiului nu e singulară, ea reflectă temerile multor state din Est, unde economia încă se bazează pe industrii tradiționale.

Președintele a spus-o direct. „În al doilea rand, susţinem o tranziţie mai lungă pentru aplicarea politicilor legate de energia verde, astfel încât acestea să fie sustenabile şi să nu afecteze negativ economia noastră.” Ideea nu e că România se opune tranziției verzi. Nicidecum. Vrea doar să se asigure că ritmul impus nu va închide brusc companii și nu va lăsa oameni pe drumuri. E o căutare a echilibrului între ambițiile ecologice și realitatea economică.

Facturi rezonabile la energie. Cum vrea România să schimbe regulile jocului

Al treilea punct lovește un nerv sensibil pentru toți românii: prețul energiei. Criza din ultimii ani a arătat cât de fragil e sistemul. Ce propune România? Aprofundarea Uniunii Energiei. Asta înseamnă rețele naționale mai bine interconectate și o piață europeană a energiei care chiar funcționează, una care să taie specula și să stabilizeze prețurile.

Scopul e simplu. „Scopul nostru este să creăm mecanisme pentru ca românii să plătească facturi rezonabile la energie, iar firmele din ţară să aibă costuri competitive cu energia”, a precizat președintele. O piață europeană unită ar putea însemna pentru România acces la energie mai ieftină. Și, desigur, o securitate energetică mai mare pentru toată regiunea.

Banii pentru viitor: Lupta pentru fondurile din bugetul 2028-2034

Orice discuție la nivel înalt ajunge, inevitabil, la bani. Noul Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2028-2034 a fost, evident, pe agendă. România e de acord ca o felie mare să meargă spre competitivitate. Dar vrea o corecție. Un detaliu minor? Deloc.

Șeful statului i-a spus clar lui Antonio Costa că „este necesar să se ţină cont şi de criterii geografice, astfel încât toate statele să beneficieze de şanse egale la resurse pentru a reduce decalajele economice existente intre tarile europene”. Pe românește: banii europeni nu trebuie să ajungă doar la cei deja bogați. Trebuie să ajute și statele mai sărace să recupereze decalajele. Miza pentru dezvoltarea României în următorul deceniu este colosală.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
buget UE Consiliul European