Bulgaria caută un motiv pentru a justifica amplasarea scutului antirachetă american pe teritoriul său, conform unui articol publicat de cotidianul sofiot Sega, semnat de jurnalistul Svetoslav Terziev.
Deja au început lucrările pentru construirea scutului, însă rămâne neclar împotriva cui va fi acesta destinat. Situația este atât de gravă încât devine aproape ridicolă, afirmă autorul. Cu o săptămână în urmă, ambasadorul Statelor Unite la Sofia, James Warlick, a sugerat că Bulgaria ar trebui să solicite singură instalarea elementelor din scutul antirachetă american.
Ambasadorul a menționat că acest sistem va fi orientat împotriva amenințărilor provenite din Orientul Mijlociu și nu împotriva Rusiei. Premierul Boiko Borisov s-a arătat surprins și a promis că va consulta Uniunea Europeană cu privire la ce anume ar trebui să ceară Bulgaria, în ciuda existenței unui minister de externe care îi permite țării să-și formuleze propria politică externă.
Borisov nu poate fi considerat responsabil pentru confuzia creată; aceasta provine din declarațiile președintelui României, Traian Băsescu. Acesta a anunțat pe 4 februarie că România va accepta amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă pe teritoriul său până în 2015. Aceste rachete erau inițial planificate pentru Polonia și radarul aferent pentru Cehia.
Președintele american Barack Obama a renunțat la aceste planuri inițiale pentru a evita tensiunile cu Rusia. ‘A fost logic ca aceste componente să fie relocate într-o altă țară’, explicând astfel necesitatea ca Bulgaria să devină gazda radarului dacă rachetele sunt mutate în România. Spre deosebire de București, Sofia nu primește o invitație direct din partea lui Obama; se pare că Statele Unite se aşteaptă ca Bulgaria să facă această solicitare singură. Această abordare militar-tactic este comparabil cu aducerea propriei funii atunci când te pregătsești pentru spânzurătoare’, subliniază autorul.
Terziev considerată că Bulgaria se află într-o poziție delicată: ‘Deși timp de două decenii țara noastră nu s-a opus cerințelor americane, niciodată nu am anticipat dorințele acestora suficient încât să le cerem activ îndeplinirea’. Chiar și cele mai umilite națiuni pretind măcar o fărâmie de demnitate naționala; acum însă pare că teritoriu bulgar este doar un supliment al României’, scrie el.
În context actual, salvarea demnităților național poate depinde doar de identificarea unei amenințări externe reale care justificase prezența scutului antirachetã pe teritoriile bulgare. Ameninţările venind din Iran sunt considerate o opțiune viabilã dar aceasta ar putea deteriora relațiile deja bune cu Teheran-ul.
Premierului Borisov i s-a prezentat o situație absurdã: orice decizie luată riscă fie nemultumirea Statelor Unite fie supărărea Rusiei.
O soluție propusã este consultarea Uniunii Europene; totuși UE nu are o poziție comunã clar definitã asupra acestei chestiuni specifice. Această justificare oferită Bulgariei permite amânarea unei decizii fără riscuri imediate – Europa probabil nu va ajunge la un consens rapid iar Bulgaria nici măcar nu pare grabească sa acţioneze urgent deoarece americanii par sa considere Romania suficientǎ in acest context strategic.
România are întotdeauna tendința mai mare spre subordonare față de Statele Unite decât Bulgaria – când București-ul solicita rachete „poloneze”, era nesigur dacă le vor primi sau nu şi astfel s-au lǎudat cǎ au modernizat sistemele radar existente capabile sǎ compenseze lipsurile posibile ale Bulgariei in cazul refuzurilor sale privind găzduirea componentelor respective ale scutului antirachetā.
Astfel România îşi asumase roluri atât în ceea ce priveşte rachetele cât şi radarurile dar recent Bãsescu părea interesant si atragerea unor rachete Iskander rusesti care urmau initial sa fie indreptate spre Polonia din Kaliningrad – întrebându-se cum toate acestea afectează securitatea naționala bulgarā?
Dacă România asigurǎ protecția nordică atunci amenintarile rusesti devin irelevante iar Macedonia stând imediata in spatele nostru reprezintǎ un alt factor istoric favorabil – Alexandru Macedon fiind cel care i-a invins pe perşi ultima datā când aceştia au atacat Europa! Dacă iranienii îşi amintesc istoria lor vor evita conflictualizarea relaţiilor cu noi! Aşadar ne cerem scuze Americii dar suntem convinşi cӑ umbrela lor n-ar trebui sӑ ne acopere’, concluzionează comentatorul bulgar.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportDjokovic îl învinge pe Zverev și depășește recordul lui Nadal cu 32 de victorii fără eșec la Beijing
GetPonyCe tractoare se pot conduce cu permis B și când se aplică regula de 40 km/h fără limită de masă autorizată
BravonetSora lui Ken Urker o acuză pe Gypsy Rose Blanchard că minte. Autumn spune că nu mai erau împreună
LylaTe trezești la 3 sau 4 dimineața și nu mai adormi? Ce obiceiuri poți schimba înainte să iei somnifere
Revista IoanaCe poți mânca pentru sănătatea intestinală și cum ajungi la reperul de 25-30 de grame de fibre pe zi
News24Trump îl pune pe Jay Clayton, șeful informațiilor americane, să coordoneze politica privind inteligența artificială
