În contextul activităţilor din această săptămână a liderilor UE care se reunesc la Bruxelles pentru obișnuitul summit de două zile, joi și vineri (21 și 22 martie), aceştea se întâlnesc pentru a discuta despre apărare, extindere, migrație și afaceri externe.
În ziua de joi, șefii de stat și de guvern din UE vor lua prânzul cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, care este așteptat să se întâlnească cu președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, cu o zi înainte.
În contextul în care sute de mii de locuitori din Gaza sunt în pragul foametei, se așteaptă ca liderii UE să solicite o „pauză umanitară imediată care să conducă la o încetare durabilă a focului”, potrivit proiectului de concluzii consultat de EUobserver.
Proiectul de text abordează, de asemenea, situația umanitară „catastrofală”, subliniind „riscul iminent de foamete” și riscul de escaladare regională.
De asemenea, se așteaptă ca liderii să îndemne Israelul să se abțină de la planurile sale de a invada Rafah, în sudul Gaza, unde se adăpostesc aproximativ 1,5 milioane de persoane.
Concret, ei vor condamna din nou atacurile Hamas din 7 octombrie, solicitând eliberarea ostaticilor.
Cu toate acestea, referirile din text la UNRWA sunt înșelătoare pentru unele state membre care și-au retras finanțarea ca răspuns la acuzațiile potrivit cărora 12 membri ai personalului UNRWA au fost implicați în atacurile teroriste din 7 octombrie.
Însă, înaintea Consiliului European, miniștrii însărcinați cu afacerile UE se vor reuni marți (19 martie) la Bruxelles pentru a discuta proiectele de concluzii ale Consiliului European, semestrul european și viitoarele reforme interne pentru extindere.
Discuțiile de marți dintre miniștri vor atinge „semantica atunci când vine vorba de calificarea unui armistițiu”, a declarat un diplomat UE.
„O discuție despre calificările corecte ale unei încetări a focului este încă în desfășurare… mințile au convergent destul de mult, dar este încă controversată, a declarat diplomatul.
Tot în cadrul subietelor din această săptămână, după mai mult de doi ani de război în Ucraina, liderii UE vor cere să intensifice sprijinul militar, fie prin intermediul Facilității europene pentru pace, fie prin acorduri bilaterale între țările UE și Kiev, care are nevoie urgentă de sisteme de apărare antiaeriană, muniții și rachete.
Încă de săptămâna trecută, țările UE au convenit asupra reformei Facilității europene pentru pace, inclusiv asupra unei injecții de 5 miliarde de euro de ajutor militar suplimentar.
În acest sens, vinerea trecută, președintele francez Emmanuel Macron, președintele german Olaf Scholz și președintele polonez Donald Tusk s-au întâlnit la Berlin pentru a discuta despre sprijinul UE pentru Ucraina – după săptămâni de fricțiuni, în urma declarațiilor lui Macron, care a spulberat tabuuri, cu privire la trimiterea de trupe occidentale în Ucraina.
Astfel, „Adevărata solidaritate cu Ucraina? Mai puține cuvinte, mai multă muniție”, a declarat Tusk pe X, fostul Twitter, vinerea trecută, înainte de întâlnirea de la Berlin.
Întrucât discuțiile privind apărarea se vor concentra pe necesitatea de a reduce dependența UE de SUA, acordând atenție strategiei și programului de investiții prezentat de Comisie, se așteaptă ca liderii UE să se angajeze să crească „substanțial” cheltuielile pentru apărare și să îmbunătățească accesul la finanțare.
Cu toate acestea, o problemă care divizează este dacă se va folosi profitul excepțional obținut din activele rusești înghețate – prevăzut inițial pentru reconstrucția Ucrainei – pentru a achiziționa în comun echipamente militare pentru Ucraina.
În timp ce Germania este acum în favoarea utilizării profiturilor excepționale și a activelor înghețate pentru a sprijini Ucraina cu arme și muniții, câțiva membri rămân reticenți în a susține această idee.
În discuţiile programate, se așteaptă ca liderii UE să revizuiască problema migrației în afara granițelor, ca urmare a acordului convenit duminică cu Egiptul, a protestelor fermierilor, a morții lui Alexei Navalny și a propunerii Comisiei de a deschide negocierile de aderare la UE cu Bosnia. Discuțiile privind economia și competitivitatea vor fi lăsate pentru summitul informal din aprilie.
Rusia, Belarus, Ucraina
În urma aprobării, săptămâna trecută, a așa-numitului cadru de negociere pentru candidatura de aderare a Ucrainei la UE, miercuri (20 martie) va avea loc o reuniune pentru a discuta despre continuarea cooperării.
Cadrul, care stabilește liniile directoare pentru negocierile de extindere, va necesita acordul unanim al celor 27 de lideri ai UE. Președinția belgiană își propune să ajungă la un acord înainte de alegerile europene din iunie, însă textul poate fi supus în continuare unor adaptări din partea statelor membre ale UE.
În altă ordine de idei, miniștrii afacerilor externe ai UE se reunesc luni (18 martie) pentru a discuta despre războiul dintre Israel și Gaza, despre ultimele evoluții din Belarus și Rusia, precum și despre situația din Armenia, despre misiunea UE în Niger și despre violența între bandele de infractori din Haiti.
Se așteaptă ca miniștrii să adopte așa-numitele sancțiuni Navalny și să discute despre un „nou regim de sancțiuni specifice Rusiei în domeniul drepturilor omului” și despre rezultatul alegerilor prezidențiale.
În timp ce Ungaria încă blochează sancțiunile UE împotriva a 12 coloniști israelieni violenți din Cisiordania ocupată de Israel, un diplomat a declarat săptămâna trecută că „este o problemă vie” care capătă amploare și care ar putea fi rezolvată la timp pentru summitul UE.
În acest sens, ei vor avea o videoconferință cu secretarul de stat american Antony Blinken și cu ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba.
În ziua de marți, în contextul economic, legiuitorii vor încerca să ajungă la un acord asupra propunerii Comisiei de extindere a politicii sale de comerț fără taxe vamale cu Ucraina asediată, care include restricții potențiale asupra anumitor importuri și mecanisme de salvgardare, menite să răspundă preocupărilor țărilor vecine.
Reformele privind extinderea
În ziua de miercuri, Comisia Europeană ar trebui să prezinte reformele pe care UE trebuie să le întreprindă pentru a se extinde la un bloc de peste 30 de state.
Liderii UE au convenit anterior să adopte o foaie de parcurs pentru viitoarele reforme în vederea extinderii până în această vară.
Anul trecut, un grup de experți germano-francezi a propus o listă de reforme instituționale pentru ca UE să fie pregătită pentru extindere până în 2030 – inclusiv eliminarea votului în unanimitate în Consiliu, asigurarea armonizării legilor electorale ale UE și reducerea dimensiunii colegiului comisarilor.
Tot miercuri, eurodeputații din comisia pentru afaceri externe vor discuta despre cooperarea în materie de politică externă între UE și Regatul Unit după Brexit.
În aceeași zi, legislatorii din comisia pentru piața internă vor discuta despre punerea în aplicare a Legii privind serviciile digitale, cu accent pe aplicarea legii.
În contextul financiar, marți va avea loc, de asemenea, o discuție cu comisia pentru buget a parlamentului ucrainean.
Tot marți, deputații europeni din comisia pentru afaceri externe vor dezbate cu miniștrii afacerilor externe din Lituania, Letonia, Estonia, Slovenia, Danemarca, Grecia, Bulgaria, Croația și Austria, calea de urmat pentru extinderea UE.
În plus, legislatorii din comisia de mediu vor avea un schimb de opinii cu comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, în aceeași zi.
Între timp, se așteaptă ca Josep Borrell, șeful diplomației europene, să țină luni un discurs în cadrul Forumului umanitar european.
Sursa: euobserver.com
