În acest an, Parlamentul European va oscila brusc spre dreapta după alegerile din iunie, partidele populiste antieuropene urmând să câștige locuri pe întreg continentul, potrivit unui nou raport al think-tank-ului European Council on Foreign Relations (ECFR).
Astfel, „Acest lucru ar putea avea implicații semnificative pentru capacitatea Comisiei și a Consiliului UE de a duce mai departe angajamentele de mediu și de politică externă, inclusiv următoarea fază a Acordului verde european”, a declarat Dr. Kevin Cunningham, coautor al studiului.
În previziunile ECFR, se așteaptă ca populiștii antieuropeni să fie în fruntea sondajelor în nouă state membre: Austria, Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Polonia, Țările de Jos, Slovacia și Republica Cehă, în timp ce în alte nouă state membre ale UE este probabil să se claseze pe locul doi sau trei.
Din punct de vedere politic, previziunile pentru 2024 arată că cei mai mari doi câștigători vor fi grupul Identitate și Democrație (ID), cu aproape 100 de eurodeputați (o creștere de 40 de locuri), și Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), cu 85 de eurodeputați (o creștere de 14 locuri).
Împreună, cele două grupuri populiste de dreapta ar reprezenta un sfert din Cameră – depășind pentru prima dată Partidul Popular European (PPE) sau Socialiștii și Democrații (S&D) și reducând decalajul față de aceștia, întrucât ID ar deveni a treia forță politică ca mărime.
În acest sens, „Ne așteptăm ca vocile populiste, în special cele din dreapta radicală, să fie probabil mai puternice după alegerile din 2024 decât în orice moment de când Parlamentul European a fost ales direct pentru prima dată în 1979”, se arată în raport.
În ciuda acestor proiecții, se așteaptă ca PPE să rămână cel mai mare grup din parlament, cu 173 de eurodeputați (față de 178 în prezent), și, prin urmare, cel care are cea mai mare putere de stabilire a agendei, inclusiv în ceea ce privește alegerea viitorului președinte al Comisiei Europene.
Iar, PPE și S&D, cele mai mari două grupuri din parlament, vor înregistra probabil o nouă scădere a sprijinului, în conformitate cu rezultatele ultimelor două alegeri europene – și nu vor fi singurele.
În plus, Grupul centrist Renew Europe (RE) și Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană (G/EFA) vor pierde, de asemenea, reprezentare, scăzând de la 101 la 86 de locuri și, respectiv, de la 71 la 61 de locuri.
De partea cealaltă, Stânga va câștiga teren, de la 38 la 44 de locuri, care ar putea fi întărită dacă Mișcarea Cinci Stele din Italia (+13 locuri) va decide să li se alăture, prevede ECFR.
În plus, criticii UE vor crește alături de coaliția populist-dreaptă, de la 30% la 37% din cameră cu ECR, ID, Stânga și eurodeputații neafiliați (NI).
În ciuda incertitudinii acestor previziuni, din cauza posibilelor schimbări în sondajele de opinie actuale și a grupurilor la care se vor alătura unele partide politice, raportul notează că este puțin probabil ca „virajul brusc spre dreapta” să fie afectat de aceste afilieri.
Ce se va întâmpla cu migrația și mediul?
Schimbările postelectorale vor fi în mod cert în beneficiul dreptei, iar așa-numita „super-grandă coaliție” (PPE, S&D și Renew) ar putea să nu mai aibă garanția unei majorități câștigătoare atunci când votează împreună, deoarece se preconizează că vor trece de la 60 % din mandate la 54 %.
În contextul estimărilor, „Este probabil ca majoritatea din următorul parlament al UE să susțină o continuare a tipului de ajutor financiar, logistic și militar pe care statele occidentale îl aprobă pentru Kiev începând cu februarie 2022”, se arată în raport, dar se observă, de asemenea, că un număr mai mare de eurodeputați vor fi mai înțelegători cu Rusia.
Pe lângă schimbările din coaliția grupurilor parlamentare centriste, think-tank-ul identifică o altă schimbare majoră cu implicații politice: cea a coaliției de centru-stânga (S&D, Renew, G/EFA, The Left).
Schimbarea marii coaliții centriste ar însemna că PPE va trebui să formeze alianțe cu partenerii de la dreapta sa pe teme politice precum afacerile economice și monetare, piața internă și protecția consumatorilor.
Într-un al doilea scenariu, o majoritate restrânsă de centru-stânga ar fi înlocuită de o nouă coaliție câștigătoare populist-dreapta (formată din PPE, ECR, ID și majoritatea deputaților neafiliați), iar politica de mediu a UE, precum și politicile de migrație și azil, ar cunoaște un regres major față de activitatea din mandatul anterior.
În viziunea sa, „Pe fondul unui populism în plină expansiune, care ar putea atinge un nou vârf odată cu revenirea lui Donald Trump la președinția SUA la sfârșitul acestui an, partidele din curentul politic majoritar trebuie să se trezească și să facă un bilanț clar al cerințelor alegătorilor”, au declarat profesorii Simon Hix, coautor, și Stein Rokkan, președinte al catedrei de politică comparată de la Institutul Universitar European.
Rezultatele ar trebui citite, de asemenea, într-un context național, susțin autorii studiului, deoarece ar putea influența în special alegătorii din țări precum Austria, care are alegeri naționale programate pentru toamna anului 2024, sau Germania, care ar trebui să organizeze următoarele alegeri parlamentare în 2025.
În concluzie, „Deși liderii europeni progresiști nu pot și nu ar trebui să le spună alegătorilor ce să facă, ei pot construi o alternativă credibilă la o virare bruscă spre dreapta în mandatul politic acordat următorului set de instituții europene”, conchide raportul.
Sursa: euobserver.com
