În prezent, într-o lume afectată de consecințele pandemiei Covid-19, de digitalizarea rapidă, de schimbările climatice acute, de creșterea prețurilor și de stagnarea salariilor, vârsta maturității în anii 2020 este foarte diferită de cea din anii 1990 și 2000.
În ultimii 20 de ani, Europa și lumea s-au schimbat în mod semnificativ. Iar politicienii noștri trebuie să înțeleagă mai bine realitățile tinerilor și provocările cu care ne confruntăm astăzi.
Astfel, Forumul European al Tineretului, se confruntă adesea cu factori de decizie care răspund la preocupările tinerilor prin respingere. „Toată lumea trece prin asta, dar se trece peste” este un răspuns comun la preocupările tinerilor – inclusiv la stagiile neplătite și alte forme de angajare precară, la provocările financiare cu care se confruntă tinerii care încearcă să își stabilească independența și la problemele de sănătate mintală.
Deși nu este singura cale, este cu siguranță util să fii tu însuți tânăr. Aproximativ 25 la sută din populația Europei este tânără, dar mai puțin de unu la sută dintre deputații europeni au astăzi sub 30 de ani. De fapt, eurodeputații aleși în 2019 au avut o vârstă medie de 50 de ani.
Și nu este vorba doar de a face politici mai bune pentru tineri. Este vorba despre consolidarea democrațiilor noastre în toate părțile. Potrivit unui sondaj recent realizat de Trimisul ONU pentru tineret și de Body Shop, 69% dintre oameni cred că politica noastră ar fi mai bună dacă mai mulți tineri ar avea un cuvânt de spus în elaborarea politicilor. De aceea, avem nevoie de mai mulți politicieni tineri. Dar cum putem face acest lucru să se întâmple?
Introducerea candidaților tineri pe listele partidelor
Ne putem aștepta ca zarurile să fie aruncate în ziua alegerilor, în iunie anul viitor. Dar momentul real de creștere a șanselor tinerilor de a fi aleși are loc mult mai devreme. Chiar acum, de fapt.
Aripile de tineret ale partidelor europene se mândresc cu mii de membri activi, dintre care mulți sunt dornici să pună piciorul în politică. Aceștia s-au dovedit a fi foarte implicați, bine informați și gata să aducă idei noi în politică.
Pe măsură ce partidele politice din întreaga Europă își alcătuiesc listele electorale, ordinea în care aleg să plaseze candidații va fi crucială. Am văzut multe cazuri în care partidele și-au relegat candidații tineri la locuri simbolice, neeligibile, la sfârșitul listei. Am auzit, de asemenea, de multe cazuri în care tinerilor candidați li se refuză resursele de bază ale partidului pentru campanie, adesea însoțite de scuze de genul: „Ești încă tânăr, poți face campanie online de data aceasta”.
Acest lucru trebuie să se schimbe. Unele partide au luat deja măsuri și își arată relevanța.
De exemplu, Radikale Venstre din Danemarca a anunțat-o recent pe Sigrid Friis Frederiksen, în vârstă de 28 de ani, drept candidat principal. Într-adevăr, Danemarca a trimis-o și pe Kira Marie Peter-Hansen cel mai tânăr politician la Bruxelles în 2019, în vârstă de doar 21 de ani.
Aripile de tineret ale partidelor politice europene cer exact acest lucru în recenta lor declarație transpartinică, solicitând partidelor politice să selecteze candidați mai tineri pentru alegerile din iunie.
Să vină la vot pentru colegii lor
La nivel național, Germania se află pe primul loc în ceea ce privește numărul de tineri sub 30 de ani în propriul parlament, iar în condițiile în care tinerii germani de 16 și 17 ani vor vota pentru prima dată în 2024, ne putem aștepta la mai mulți politicieni tineri și pentru următorul mandat la Bruxelles.
Este de înțeles că partidele își aleg candidații pentru a se adresa bazei lor de votanți. Cu o populație în curs de îmbătrânire, procentul de alegători tineri este din ce în ce mai mic. Dar deciziile recente luate de Belgia și Germania de a se alătura Austriei, Maltei și Greciei prin reducerea vârstei de vot înseamnă că baza de votanți se extinde.
Iar, statisticile din Austria arată că tinerii de 16-17 ani care votează pentru prima dată au fost mult mai predispuși să voteze decât cei mai în vârstă.
Această deschiderea, în procesul de votare la tinerii de 16 și 17 ani din întreaga UE, ar încuraja partidele să orienteze mai multe politici către nevoile tinerilor. Acest lucru, la rândul său, va încuraja mai mulți tineri să voteze.
În acest an electoral, toate partidele care speră să rămână relevante, atractive și orientate spre viitor ar trebui să ia în serios această invitație. Nu este vorba doar de a apela la votul tinerilor în ziua alegerilor. Este vorba despre parlamente care elaborează politici care sunt mai relevante pentru democrațiile noastre acum și în anii următori.
Și cei care intenționează să voteze: un articol recent al EU Observer a arătat că deputații europeni mai tineri s-au prezentat mai mult la vot, au propus cele mai multe amendamente legislative și au ținut mai multe discursuri în plen. Această energie este ceva ce vă doriți pentru oamenii care vă reprezintă.
Sursa: euobserver.com
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportGică Hagi cere două zile pentru clarificarea viitorului său ca selecționer după eșecul cu Suedia
GetPonyDacia oferă prime între 45.000 și 210.000 de lei, după vechime, angajaților care aleg să plece
BravonetIAN poate continua concertele după reținere. Artistul a primit control judiciar pentru 60 de zile
LylaCum îți citești grupa de sânge și Rh-ul pe analize și de ce contează rezultatul la transfuzie sau în sarcină
Revista IoanaCum afli cât plătești pentru curentul consumat de televizor, calculator sau frigider folosind un wattmetru
News24Nicușor Dan a semnat legea care permite împușcarea preventivă a 859 de urși în 2026
