CCR deblochează legea hidrocentralelor, o victorie pentru proiectele începute înainte de 2007

Curtea Constituțională a României a respins pe 24 iunie, cu majoritate de voturi, obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan împotriva legii care permite reluarea unor lucrări hidroenergetice începute înainte de 29 iunie 2007 și blocate în arii naturale protejate.

Consecința imediată este apropierea intrării în vigoare a actului normativ, după publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial. Legea a fost adoptată de Camera Deputaților pe 15 octombrie 2025, cu 262 de voturi pentru și 33 împotrivă, a fost trimisă spre promulgare pe 25 octombrie, iar sesizarea la CCR a fost depusă de președinte pe 12 noiembrie.

Impactul deciziei CCR asupra calendarului legislativ

Pentru companiile și entitățile implicate în proiecte hidroenergetice vechi, schimbarea efectivă este una de calendar legislativ, nu doar de declarație politică. După publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial, președintele are la dispoziție 10 zile pentru promulgare, iar legea intră în vigoare la trei zile după publicare.

Actul normativ permite modificarea limitelor ariilor naturale protejate pentru proiectele hidroenergetice aprobate prin acte normative, inclusiv hotărâri de Guvern și decrete de stat, dacă lucrările au început înainte de 29 iunie 2007. În plus, introduce excepții de la evaluarea de mediu pentru proiecte de securitate națională și pentru lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare a capacităților energetice existente în arii protejate.

Din punct de vedere investițional, legea deschide calea pentru deblocarea unor active energetice ținute ani la rând în afara circuitului de producție. Un proiect vizat direct este hidrocentrala Răstolița, începută în 1989, unde blocajul juridic a rămas activ și în 2026: în mai 2026, Înalta Curte a menținut suspendarea unei hotărâri de guvern pentru scoaterea din fond forestier a 37,5 hectare necesare proiectului.

Riscul economic se mută însă în paralel spre zona de conformare și litigii. Organizațiile de mediu Bankwatch România, Comunitatea Declic, EcoLegal și Eco-Civica susțin că legea ar putea afecta 27 de parcuri naționale și naturale, ceea ce ridică pentru investitorii și operatorii interesați perspectiva unor contestații suplimentare și a unui conflict prelungit între calendarul energetic și constrângerile de mediu.

Președintele Nicușor Dan a contestat legea la CCR invocând încălcarea directivelor europene privind protecția habitatelor și a speciilor, inclusiv Directiva Habitate și Directiva Păsări. Cum relatează Mediafax, linia de conflict nu este doar constituțională, ci și una cu potențial de expunere europeană, într-un domeniu în care modificarea limitelor ariilor protejate din motive economice poate crea precedent.

„Legea pe care am inițiat-o încă din 2022 și care permite continuarea hidrocentralelor va intra în vigoare săptămâna viitoare!!! CCR a publicat în MO decizia de respingere a contestării legii care permite continuarea hidrocentralelor începute în trecut și neterminate din cauza condițiilor aberante de mediu impuse prin introducerea lor în zona ariilor protejate.”

Citatul îi aparține lui Daniel Zamfir, senator PSD, inițiatorul proiectului de lege promovat încă din 2022. Într-o a doua reacție publicată pe Facebook, acesta a scris: „A venit «Zamfireasca» fatală pentru neomarxiști!”.

Efecte economice imediate și pe termen mediu ale noii legi

În termen scurt, efectul concret apare abia după publicarea deciziei CCR și promulgarea legii. Pentru titularii de proiecte începute înainte de 29 iunie 2007, acest pas schimbă cadrul legal aplicabil lucrărilor blocate în arii protejate și redeschide posibilitatea continuării investițiilor aprobate anterior prin acte normative.

Pentru proiectele deja prinse în litigii, inclusiv Răstolița, decizia CCR nu șterge automat blocajele existente, dar mută raportul de forțe în favoarea continuării investiției printr-o bază legală nouă. Pentru operatorii de capacități energetice existente în arii protejate, excepțiile introduse pentru mentenanță, retehnologizare și modernizare pot reduce presiunea procedurală și pot scurta traseul administrativ al unor lucrări care țin direct de disponibilitatea activelor.

Pe termen mediu, câștigul potențial este creșterea capacității de producție prin readucerea în circuit a unor proiecte începute cu zeci de ani în urmă. În același timp, costul de risc rămâne asociat contestărilor pe componenta de mediu și precedentului creat pentru 27 de parcuri naționale și naturale, într-un cadru în care legea va produce efecte la trei zile după publicarea sa în Monitorul Oficial.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportFlorin Maxim mută Corvinul la Petroșani după 0-1 cu Universitatea CraiovaGetPonyPorsche Cayenne Electric este disponibil în România în intervalul 108.040-168.525 de euroBravonetRăzvan Fodor, despre plecările Irinei la Asia Express. „Greu e că lipsește omul”LylaJennifer Lawrence poartă o formulă ușor de purtat între vară și toamnăRevista IoanaTravel Off Path recomandă 15 locuri din Caraibe pentru vacanțe cu arhitectură și mâncare localăNews24Motorina standard a ajuns la 10,37-10,44 lei pe litru după probleme de aprovizionare din Europa