Ce se intampla cu bugetele firmelor. 37 la suta din antreprenori pierd facilitatile fiscale

Un procent uriaș de 37% dintre companiile locale refuză să acceseze facilitățile fiscale prevăzute de legislația din România. Motivele principale din spatele acestei decizii țin de birocrația sufocantă și de prevederile legale insuficient de clare. Mediul de afaceri preferă o abordare extrem de prudentă pe fondul presiunilor financiare actuale, ratând astfel oportunități clare de capitalizare.

De ce renunta companiile la acesti bani

Pe baza datelor furnizate de Capital într-o analiză detaliată din aprilie 2026, nouă din zece companii consideră nivelul costurilor fiscale ca fiind mediu sau ridicat. Mai exact, jumătate dintre respondenți percep povara ca fiind medie, în timp ce 43% o consideră ridicată. Doar un procent marginal de 7% apreciază acest nivel ca fiind scăzut. Analiza arată o tensiune structurală clară între potențialul oferit de cadrul legislativ și capacitatea firmelor de a-l transforma într-un avantaj competitiv real.

Cifrele vorbesc de la sine.

Și nu este vorba exclusiv despre nivelul efectiv al taxelor cerute de stat. Volatilitatea cadrului legislativ, frecvența modificărilor și costurile de conformare apasă greu pe umerii firmelor românești. Presiunea se resimte imediat în zona de lichiditate, unde plata obligațiilor nu mai este un simplu exercițiu administrativ. Peste 90% dintre respondenți afirmă că achitarea taxelor este dificilă sau implică amânarea altor planuri de investiții. Obligațiile lunare concurează direct cu investițiile în tehnologie, extindere teritorială sau capital uman. E drept că nivelul de informare privind aceste instrumente rămâne relativ ridicat pe piața locală. Aproximativ 76% dintre companii declară că sunt la curent cu existența acestor mecanisme de deducere.

Numai că simpla informare nu garantează aplicarea lor în practică. Un sfert dintre firmele chestionate (cele care urmăresc activ legislația) nu accesează deloc aceste facilități, preferând să evite complicațiile.

Frica de controale si birocratia excesiva

V-ați gândit vreodată, analizând propriile bugete, de ce atâția antreprenori fug de deducerile pentru cercetare și dezvoltare? Răspunsul stă pur și simplu în cerințele administrative și procedurile lungi de certificare. Aproape jumătate dintre companiile care au încercat să obțină astfel de beneficii financiare (43%) s-au lovit de prevederi legislative neclare. Alte 13 procente nu s-au încadrat în condițiile legale stricte, iar 7% au raportat obstacole administrative specifice zonei de cercetare.

Iar teama de inspectorii ANAF joacă un rol determinant în toată această ecuație financiară. Deși doar 25% dintre firme au fost supuse unui control fiscal legat strict de facilitățile utilizate, frica de verificări blochează inițiativa privată. Documentarea corectă reduce important expunerea la amenzi, dar percepția riscului rămâne supraestimată în rândul managerilor. Până la urmă, firmele aleg instrumente cu beneficii clare și efect imediat asupra conturilor. Cele mai căutate soluții sunt reducerile de impozit pe profit legate de capitalurile proprii (38%) și scutirea impozitului pe profitul reinvestit (38%). Aplicarea taxării inverse pentru TVA la import atrage 36% dintre opțiuni. Ajustările de TVA pentru creanțe neîncasate sunt folosite de 28% dintre respondenți, reflectând o abordare pragmatică.

Lipsa de decizie si fondurile europene

Majoritatea companiilor (62%) nu exclud pe viitor utilizarea facilităților fiscale, dar nu au luat încă o decizie fermă în consiliile de administrație. Un procent de 15% declară clar și răspicat că nu intenționează să le acceseze sub nicio formă. La polul opus, 24% afirmă că vor utiliza aceste instrumente în viitorul apropiat, căutând un echilibru între beneficiu și risc. Nu-i chiar așa simplu să integrezi aceste reduceri în strategia pe termen lung a companiei. Cei care o fac urmăresc în primul rând optimizarea fluxului de numerar (75%), îmbunătățirea indicatorilor financiari (64%) și motivarea angajaților (61%).

Dar situația fondurilor nerambursabile arată o prudență similară în mediul privat. Un procent masiv de 64% dintre companii nu au accesat deloc astfel de finanțări externe. Dintre firmele care au reușit totuși acest pas birocratic, 67% au folosit fonduri europene, restul bazându-se pe surse naționale.

„Tabloul de ansamblu este acela al unui mediu de afaceri orientat, dar prudent, conștient de oportunități, constrâns de realități operaționale și legislative, dar și de o prudență, poate chiar excesivă. Aș spune că presiunea fiscală este structurală, nu conjuncturală, iar facilitățile fiscale tind să fie percepute tot mai mult ca instrumente necesare pentru menținerea competitivității. Însă decizia de a le aplica este influențată de moment, context și capacitatea de implementare”, a explicat Andra Cașu, Liderul Departamentului de Impozite Directe al EY România.

Obstacolele majore rămân procedurile extrem de complexe și lipsa resurselor interne dedicate strict pentru faza de implementare. Zona de cercetare rămâne profund subutilizată în lipsa unor ghiduri clare și a unei predictibilități asumate de autoritățile statului.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaLululemon The Mat costă 118 dolari. Cum s-a comportat după o lună de yogaRevista IoanaUruguay conduce topul țărilor pentru pensionarea în străinătate în 2026News24Bugetul Rusiei pentru 2027 mută 900 de miliarde de ruble din domeniile civile către apărareDolce SportMarc Marquez se apropie la șapte puncte de liderul MotoGP după victoria în sprintul din JaponiaGetPonyAnvelopele de iarnă devin obligatorii în funcție de drum. Amenda ajunge la 4.325 de leiBravonetAhmed și Andra au plecat la Roma după descalificarea din „Casa iubirii”. Cum și-au ascuns numerele