România traversează un nou test sever al stabilității, într-un moment în care legitimitatea Executivului atârnă, pur și simplu, de un fir de ață. Pentru dumneavoastră, antreprenorii și investitorii care depind de un mediu de afaceri predictibil, jocurile politice din Parlament se traduc direct în riscuri financiare majore, mai ales când negocierile par să fi ajuns într-un blocaj total.
Istoria se repeta pe scena politica
Într-o analiză publicată recent de Adevarul, rectorul SNSPA, Remus Pricopie, explică mecanismele moțiunilor de cenzură care au redefinit istoria recentă a țării. Specialistul a evidențiat precedentul din 2017, când PSD și-a dărâmat propriul premier, o situație care oglindește perfect tensiunile politice pe care le observăm astăzi.
„Liviu Dragnea cu PSD-ul atunci au introdus în practica politică conceptul de ‘moțiune de autocenzură’. Se repetă și aici. Lucrurile de genul acesta se rezolvă în interiorul partidului sau în interiorul coaliției. Nu trebuie să ajungi la moțiune de cenzură pentru a constata că un membru, un partener important al coaliției s-a retras. Deci aici nu e vorba că vreau eu să fie demis sau vreau să-și dea demisia Bolojan. Nu discutăm de actori. Dar primul ministru, care a fost numit ca urmare a susținerii a patru partide, respectiv cinci cu reprezentanții, nu mai are o înțelegere în momentul în care unul dintre aceste partide din coaliție spune ‘stop joc’. Nu contează că spune corect sau incorrect, într-un moment potrivit sau în moment nepotrivit. Guvernul, într-o republică parlamentară, este expresia majorității parlamentare. În SUA de multe ori, la alegerile parțiale care, știți, au loc la jumătatea mandatului parlamentar, președinții americani au pierdut majoritatea. Dar ăla este alt sistem politic, este sistemul politic prezidențial în care președintele este și șeful guvernului și este numit prin votul direct al poporului. Când nu ești numit prin votul direct al poporului, ci ești numit prin votul indirect al poporului, adică prin parlament, legitimitatea unui guvern, respectiv legitimitatea unui premier, ține 100% de existență a unei majorități parlamentare.”, spune Remus Pricopie.
Vidul legislativ care complica ecuatia
Problema de fond pornește de la faptul că textul Constituției României nu precizează clar scenariul în care se produce o schismă bruscă în coaliția de guvernare. Curtea Constituțională a luat, în astfel de cazuri, doar decizii punctuale.
„Avem în Constituția românească această neclaritate. Ce faci când se schimbă compoziția politică a Guvernului? Curtea Constituțională a decis pe diverse lucruri legate de această situație, dar nu a decis niciodată în ceea ce privește primul ministru, dacă mai rămâne sau nu mai rămâne în momentul în care se retrage o parte din coaliție. Să nu uităm că guvernul Tăriceanu a funcționat o bună parte din mandat, după ce relația dintre Tăriceanu și președintele de atunci, Traian Băsescu, s-a deteriorat, iar Traian Băsescu i-a retras o parte din susținerea parlamentară domnului Tăriceanu. A stat patru ani, a fost un guvern care s-a bazat pe o susținere indirectă, tacită, a PSD-ului din Parlament. Deci, da, am avut și astfel de situații, dar poate că într-o bună zi vom clarifica fie cu ocazia unui modificări de Constituție, fie cu ocazia unei decizii a Curții Constituționale pe această speță, dacă va fi vreodată sesizată.”
E drept că matematica parlamentară nu iartă pe nimeni.
Greutatea unui partid mare la guvernare
Un alt moment critic în care retragerea unui partid a dus la o moțiune a fost în 2019, odată cu plecarea ALDE. Dar lucrurile stau puțin diferit acum.
„E o diferență între ALDE și situația de acum. ALDE era totuși un partid mai mic. Deci atunci guvernul Dăncilă, ar fi putut mai ușor să acopere diferența. În cazul acesta, PSD-ul este totuși un partid mare. PSD-ul retrage nici nu știu câte, 130 de voturi. Cred că de atâta au. ALDE nu avea 130 de voturi.”, adaugă rectorul SNSPA.
V-ați gândit vreodată cât de repede se poate evapora stabilitatea unui cabinet într-o asemenea conjunctură? Un caz simptomatic a fost cel al Guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu, care a căzut în doar 78 de zile.
„Mulți l-au învinovățit pe Mihai Răzvan Ungureanu. Nu au ajuns cât să mențină un guvern numai mult de 78 de zile. De fapt, atunci era vorba de o acumulare de nemulțumiri sociale care nu au fost satisfăcute față de guvernul Boc și față de Traian Băsescu, care nu au fost satisfăcute prin simpla schimbare a guvernului Boc. Deci, practic, Mihai Răzvan Ungureanu, deja cu totul nou, un prim-ministru nou, a trebuit să facă față valului masiv de nemulțumire, tăieri de salarii și așa mai departe. Iar guvernul lui Mihai Răzvan Ungureanu a căzut la diferență de 2-3 voturi, balanța a fost schimbată exact în acea dimineață. Nu existau voturi pentru demolarea guvernului Mihai Răzvan Ungureanu o zi înainte. Și, atenție, nu este exclus să asistăm și mâine la aceeași situație, dar în sens invers. Eu nu sunt chiar atât de sigur că toată lumea care a semnat moțiunea va vota și pentru căderea guvernului.”
Lipsa unei solutii bune pentru ziua de maine
Iar criza nu se va evapora pur și simplu după numărarea bilelor. Instabilitatea macină nu doar coaliția, ci și interiorul partidelor (un detaliu deloc de neglijat pentru deciziile economice viitoare).
„Dacă trece moțiunea de cenzură, clar că PNL-ul, în frunte cu domnul Borojan, cei de la PNL nu o să fie fericiți și vor refuza discuțiile cel puțin o perioadă de timp pentru refacerea coaliției pro-europene. Asta este partea proastă, că mâine nu există o soluție bună. Indiferent dacă pică guvernul sau nu pică, ambele variante ne duc în ecuații tensionate și, practic, guvernare fragmentată. Iar liderii formațiunilor politice care au participat la această coaliție ar fi trebuit să stea de vorbă ca la Vatican. Până nu iese fum alb!”
„Un indicator privind coerența politicilor într-o țară sau coerența unor alianțe politice este și cel legat de atmosfera din partid. În PNL, nu-i mai vrem pe cei de la PSD, dar vrem să rămânem la guvernare pentru că e important să rămânem la guvernare și să nu uităm, PSD și PNL împreună au 90% din primăriile din România. Deci nu-i normal când ai 90% din primăriile din România să-ți asumi guvernarea? În AUR am constatat că există tensiuni. Președintele AUR, George Simeon, zice una, vine prin vicepreședintele și spune alta, îl corectează, mai vin și alți lideri. Deci nici în partidele politice nu există o viziune clară. Și atunci cum ați vrea să avem o guvernare coerentă dacă în aceste partide, și am menționat trei partide, lucrurile stau așa cum tocmai le-am deschis? Singura zonă în care există dezbatere, mă refer la UDMR, au această maturitate să stea, să discute, să se asculte unii pe alții și în final, când se ia o decizie, să respecte această decizie. Dar în rest, în toate celelalte partide, ai o anumită tensiune între actorii principali.”, subliniază rectorul.
Până la urmă, efectele acestor confruntări se resimt pe termen lung. „Toate moțiunile au creat schimbări, cu mențiunea corectă că acea moțiune împotriva guvernului Grindeanu nu a modificat formula politică, dar a introdus un concept nou, care nu este neapărat unul pozitiv, adică constatăm că acest conflict politic din interiorul unei coaliții sau din interiorul unui partid poate fi externalizat la nivelul Parlamentului.”
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportDjokovic îl înfruntă pe De Minaur pentru trofeul de la Beijing după descalificarea lui Medvedev
GetPonyDrumurile publice. Despăgubiri pentru avarii și scutirea de taxe pentru competiții sportive
BravonetIAN poate continua concertele după reținere. Artistul a primit control judiciar pentru 60 de zile
LylaVitamina D în sezonul rece. Când este indicat suplimentul de 10 micrograme pe zi și ce limite să respecți
Revista IoanaCum reduci condensul de pe interiorul geamurilor și când ai nevoie de ajutor pentru mucegaiul din casă
News24PNL condiționează votul pentru Guvernul Luca Niculescu de evaluarea programului și a echipei
