China a criticat public decizia președintelui Donald Trump de a declara închis spațiul aerian venezuelean. Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, a declarat pe 3 decembrie că această acțiune încalcă normele internaționale și suveranitatea națională. Beijing urmărește cu atenție evoluțiile din America Latină, o regiune în care și-a extins semnificativ prezența economică în ultimele două decenii.
Declarația lui Trump privind spațiul aerian
Pe 29 noiembrie, Trump a postat pe Truth Social un mesaj prin care declara spațiul aerian de deasupra și din jurul Venezuelei „închis în întregime”. Mesajul era adresat companiilor aeriene, piloților, traficanților de droguri și de persoane.
Această declarație a venit pe fondul celei mai mari concentrări militare americane din Caraibe din ultimele decenii. Washingtonul a desfășurat în zonă portavionul USS Gerald R. Ford, distrugătoare cu rachete ghidate și mii de militari într-o misiune declarată antidrog.
Guvernul venezuelean condus de Nicolás Maduro a respins categoric declarația. Ministerul de Externe al Venezuelei a numit-o „o amenințare colonială” care vizează subminarea „integrității teritoriale, securității aeronautice și suveranității depline” a țării.
Reacția fermă a Chinei
În briefingul din 3 decembrie, Lin Jian a declarat că închiderea spațiului aerian venezuelean ar încălca normele internaționale și ar afecta suveranitatea națională. El a adăugat că China respinge interferența în afacerile interne ale Venezuelei „sub orice pretext” și a cerut tuturor părților să mențină America Latină ca „zonă de pace”.
„China se opune oricărei acțiuni care încalcă scopurile și principiile Cartei ONU sau care aduce atingere suveranității și securității țărilor”, a declarat Lin pe platforma X.
Această poziție nu este surprinzătoare. China a dezvoltat relații puternice cu mai multe țări din America Latină, inclusiv Venezuela, ca parte a unei strategii mai ample de extindere a prezenței în regiuni dominate tradițional de Statele Unite.
Interesele economice ale Chinei în Venezuela
Petrolul venezuelean este crucial pentru Beijing. China a devenit principala destinație pentru exporturile de petrol ale Venezuelei. În 2024, China a cumpărat în medie aproximativ 268.000 de barili de petrol venezuelean pe zi.
Cifra reală este probabil mai mare. Petrolul venezuelean este adesea etichetat greșit pentru a ocoli sancțiunile americane. Beijing încearcă să-și diversifice sursele de resurse naturale ca parte a eforturilor de a-și menține avantajul global în producția ieftină și de a reduce dependența de petrolul din Orientul Mijlociu.
Relația datează din epoca lui Hugo Chávez, predecesorul lui Maduro care a preluat puterea în 1999. Chávez a fost un susținător fervent al ordinii internaționale multipolare, un concept care a câștigat tracțiune pe măsură ce puterea politică și economică a Beijingului a crescut. De-a lungul anilor, băncile chineze au împrumutat Venezuelei miliarde de dolari, rambursate ulterior cu petrol.
Trump amenință și Columbia
Orice acțiune militară americană în Venezuela va crește probabil paranoia în întreaga regiune. Trump a avertizat recent că orice țară despre care crede că produce droguri ilegale destinate SUA este vulnerabilă la un atac militar.
Pe 2 decembrie, Trump le-a spus reporterilor de la Casa Albă că a „auzit” că Columbia „produce cocaină”. „Au plante de cocaină”, a adăugat el. Președintele columbian Gustavo Petro a ripostat imediat pe rețelele sociale. „A ne amenința suveranitatea înseamnă a ne declara război”, a scris el.
De ce China nu va interveni militar
China este puțin probabil să intervină militar pentru a apăra țările din America Latină de agresiunea americană. Deși China și-a folosit influența de dezvoltare pentru a urmări unele obiective politice în regiune, angajamentul său a fost în mare parte tranzacțional.
Cel mai notabil, Beijing a convins El Salvador, Republica Dominicană și Honduras să renunțe la recunoașterea diplomatică a Taiwanului în ultimii ani. Cu toate acestea, China nu are capacitatea de a proiecta forță militară în regiune.
Gordon Chang, expert în strategia comercială globală a Chinei, a explicat situația. „China poate lansa cu siguranță o ofensivă de propagandă, dar nu poate proiecta forță militară în regiune. Depinde de ce decide președintele Trump. China nu are puterea militară să se opună intervenției americane dacă asta decide Trump.”
Acordul comercial fără tarife
În noiembrie 2025, la Shanghai Expo, Beijing a dezvăluit un acord comercial „zero tarife” cu Caracas. Viceminsitrul venezuelean pentru comerț exterior, Coromoto Godoy, a anunțat că acordul acoperă aproximativ 400 de categorii tarifare.
„Asta arată că China va prelua complet economia venezueleană”, a comentat Chang. „Va decima industria locală a Venezuelei.”
Isaias Medina III, Edward Mason Fellow la Universitatea Harvard și fost diplomat venezuelean la Consiliul de Securitate ONU, a subliniat amploarea investițiilor chineze. „China a folosit împrumuturi de miliarde de dolari și instalarea de facilități de poziționare și supraveghere prin satelit pentru a asigura controlul strategic asupra resurselor naturale și infrastructurii critice ale Venezuelei.”
Contextul tensiunilor SUA-Venezuela
Administrația Trump a căutat să intensifice presiunea asupra lui Maduro. Guvernul american nu îl consideră pe Maduro liderul legitim al națiunii sud-americane bogate în petrol, dar tot mai sărace. Maduro se confruntă cu acuzații de narcoterrorism în SUA.
De la începutul lunii septembrie, forțele americane au bombardat 22 de ambarcațiuni acuzate că transportau droguri spre SUA, ucigând peste 80 de persoane. Secretarul Apărării Pete Hegseth a ordonat verbal ca toți membrii echipajului să fie uciși în atacul din 2 septembrie, potrivit The Washington Post.
Trump a autorizat și operațiuni sub acoperire ale CIA în Venezuela, sperând să-l răstoarne pe Maduro. Venezuela a descris acuzațiile ca „o minciună oribilă” și un pretext pentru interferența ilegală americană.
Strategia mai largă a lui Trump
Analiștii de politică externă văd campania din Venezuela ca parte a unei viziuni mai ample a lui Trump. Stephen Wertheim, istoric al politicii externe americane la Carnegie Endowment for International Peace, a comentat această abordare.
„Cea mai bună dovadă este dorința lui Trump de a extinde zona de influență a Americii în emisfera vestică”, a spus Wertheim.
Mike Froman de la Council on Foreign Relations a oferit o interpretare similară. „Pentru președintele Donald Trump, Venezuela a devenit punctul zero pentru corolarul său din secolul XXI al Doctrinei Monroe, un experiment în proiectarea puterii.”
Doctrina Monroe, din secolul al XIX-lea, considera America Latină drept curtea din spate a Statelor Unite și declara emisfera vestică interzisă adversarilor. Trump pare determinat să o revigoreze într-o eră în care China și-a extins dramatic prezența economică în regiune.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaCând suni la 112 pentru simptome cardiace și ce verifici la medic chiar dacă te simți bine, de la 40 de ani
News24România are cea mai mică pondere a elevilor cu rezultate de vârf la Citire din Uniunea Europeană
Dolce SportRomânia rămâne în urna a treia pentru EURO 2028 după 0-1 cu Suedia. Când ajunge și la baraj
GetPonyPermisul pierdut se înlocuiește cu 139 de lei. Pașii pentru duplicat și dovada necesară în perioada de așteptare
BravonetDouă arestări într-o singură seară pentru gemenele Indiggo. Victima ar fi chiar mama lor
LylaRaúl Romero explică de ce unii sportivi nu pierd grăsime, deși știu cum să mănânce
