Încă un zid în Europa pentru planul lui Donald Trump. Acum, Grecia. Statul elen a anunțat oficial că refuză participarea la Consiliul pentru Pace, alăturându-se astfel unei liste tot mai lungi de țări sceptice. O decizie care nu face decât să adâncească diviziunile de pe continent, scrie Digi24.

Confirmarea a venit direct de la purtătorul de cuvânt al guvernului de la Atena, Pavlos Marinakis. Fără ocolișuri. Întrebat dacă premierul Kyriakos Mitsotakis va merge la Washington pe 19 februarie pentru prima reuniune, răspunsul a fost tăios. „Nu se află în programul prim-ministrului”, a spus Marinakis, conform presei elene Ekathimerini, citată de Digi24.

Val de refuzuri în Europa: 9 state puternice întorc spatele inițiativei

Grecia nu e singură în acest demers. Nici pe departe. Intră într-un grup de state europene influente care au respins invitația lui Trump. Pilonii de securitate ai continentului – Franța, Germania și Marea Britanie – au spus pas de mult. Li se alătură Suedia, Norvegia, Belgia, Slovenia și, evident, Ucraina.

Lista completă a țărilor care au spus „NU” până acum este:

  • Franța
  • Norvegia
  • Suedia
  • Slovenia
  • Marea Britanie
  • Germania
  • Ucraina
  • Belgia
  • Grecia

Nici Uniunea Europeană nu pare convinsă, exprimând rezerve serioase. Care e problema? O temere adâncă legată de însăși structura consiliului. Acesta ar pune „puteri practic nelimitate” în mâinile președintelui american, ocolind mecanismele diplomatice clasice și concentrând prea multă putere de decizie într-un singur om.

Cine a acceptat? Lista scurtă a aliaților lui Trump

Dar cine a zis ‘DA’? În contrast total cu refuzurile din vestul și nordul Europei, un mic grup de cinci țări a confirmat prezența. Vorbim despre Ungaria, Bulgaria, Kosovo, Albania și Belarus. Un grup eterogen, atât geografic, cât și politic, dar care pare gata să dea o șansă ideii americane.

Contextul e deja tensionat. Un sondaj recent Politico arăta oricum o încredere în scădere a aliaților NATO în puterea de descurajare a Americii. Ironia sorții? Inițiativa lui Trump, care teoretic trebuia să construiască punți, pare că mai mult scoate la iveală fisurile deja existente.

O idee cu geometrie variabilă: de la Gaza la un for global

Ideea inițială era alta. Mult mai specifică. Consiliul pentru Pace trebuia să fie un „organism format dintr-un grup restrâns de lideri care ar monitoriza încetarea focului în Gaza”. Atât. O misiune clară, punctuală. Dar viziunea s-a extins dramatic pe parcurs. Trump a invitat zeci de țări, transformând conceptul într-un for global de soluționare a conflictelor. Poate că exact această schimbare bruscă de anvergură, care a făcut mandatul complet neclar, este motivul pentru care atâtea capitale europene stau pe margine.

Poziția României: prudență maximă și așteptarea unor clarificări

Și România? Am primit invitație. Răspunsul, deocamdată, este așteptarea. După întâlnirea informală a liderilor Consiliului European de joi, mesajul a fost clar: o decizie finală vine doar după ce partea americană oferă mai multe informații. Totul depinde de clarificarea statutului pe care țara noastră l-ar avea în acest format. O prudență care oglindește perfect ezitările generale de pe continent.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Consiliul pentru Pace Kyriakos Mitsotakis