Se presupune adesea că, dacă Ucraina va deveni membră a Uniunii Europene, aceasta va pune o presiune enormă asupra bugetului UE. Această percepție ar putea fi un obstacol în calea aderării țării, însă astfel de temeri sunt exagerate.
Practic, impactul asupra bugetului UE ar fi gestionabil, cu puține schimbări în ceea ce privește plățile nete mari obținute de beneficiarii actuali neți.
Presupunând că se aplică normele bugetare actuale ale UE și că nu există perioade de tranziție, ceea ce este puțin probabil, estimăm costul total direct al Ucrainei pentru actualii membri ai UE prin intermediul bugetului obișnuit al UE la 19 miliarde de euro pe an. Pe o perioadă de șapte ani (în conformitate cu planurile bugetare ale UE), acest cost s-ar ridica la 136 de miliarde de euro.
Aceasta reprezintă 0,13% din PIB-ul UE
(La efectuarea acestui calcul, presupunem, de asemenea, că Ucraina își va recăpăta integritatea teritorială, iar PIB-ul și populația sa nu vor scădea permanent din cauza războiului).
În contextul financiar, cea mai mare parte a banilor UE pentru Ucraina ar urma să finanțeze agricultura – 85 de miliarde de euro pentru șapte ani – urmată de politica de coeziune pentru a sprijini creșterea regiunilor mai sărace – 32 de miliarde de euro. Alte plăți către Ucraina s-ar ridica la 7 miliarde de euro, în timp ce costurile administrației publice europene ar putea crește cu 4 miliarde de euro.
Iar unele cheltuieli, în ceea ce privește vecinătatea UE ar scădea, poate cu 2 miliarde de euro, deoarece Ucraina nu ar mai primi această finanțare.
Ucraina ar plăti 14 miliarde de euro la bugetul UE
Astfel, membrii actuali ai UE ar obține cu 24 de miliarde de euro mai puțin din fondurile de coeziune, deoarece aderarea Ucrainei ar reduce venitul mediu pe cap de locuitor al UE. Finanțarea pentru coeziune depinde de poziția unei regiuni în raport cu media UE, iar unele regiuni din UE ar urca pe scara ierarhică după aderarea Ucrainei, ceea ce ar însemna o finanțare mai mică pentru coeziune.
În total, am calculat că bugetul UE ar trebui să crească de la 1,12% din PIB-ul UE, cât este aprobat în prezent, la 1,2% în cazul intrării Ucrainei.
Deși această creștere este notabilă, nu ar schimba aproape deloc poziția de beneficiar/plătitor net a actualilor membri ai UE.
Procentual de fapt, multe țări beneficiare nete s-au confruntat cu reduceri mult mai mari în ciclul de șapte ani al bugetului UE 2021-2027, comparativ cu ciclul 2014-2020. De exemplu, Bulgaria a primit de la UE 3,6 % din PIB-ul său (în termeni nete) în fiecare an în perioada 2014-2020, dar numai 2,4 % în 2021-2022. Odată cu aderarea Ucrainei, încasările Bulgariei ar scădea doar marginal la 2,3 %. Majoritatea plătitorilor net ar trebui să contribuie cu aproximativ 0,1 % mai mult din PIB-ul lor la bugetul UE.
Plățile de la bugetul UE către un nou membru nu reprezintă un cost irecuperabil. O mare parte din ele s-ar întoarce la actualii membri ai UE și ar promova, de asemenea, obiective comune.
Din studiul polonez destul de dubios, se spuna că acesta a susținut că pentru fiecare euro din banii UE care merge în Polonia, mai mult de un euro se întoarce în Europa de Vest. Acest lucru este prea frumos pentru a fi adevărat. Dar chiar dacă doar o fracțiune se întoarce înapoi, mecanismele sunt clare și s-ar aplica și în cazul Ucrainei: aderarea acesteia ar aduce beneficii PIB-ului UE prin intermediul comerțului, al investițiilor străine directe și al migrației, stimulând ocuparea forței de muncă, producția și veniturile fiscale din UE.
Companiile occidentale au realizat profituri uriașe în statele membre din Europa Centrală care au aderat la UE în 2004. Acestea ar face același lucru în Ucraina, unde salariile sunt foarte mici, în timp ce productivitatea scăzută actuală a Ucrainei oferă posibilități de creștere majoră.
În plus, cheltuielile UE în Ucraina ar genera și alte beneficii pentru UE, cum ar fi un număr mai mare de lucrători ucraineni calificați care să se mute în UE și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din Ucraina.
Astfel, îngrijorările legate de bugetul UE nu ar trebui să fie un obstacol major care să împiedice aderarea Ucrainei. Probleme mult mai presante includ statul de drept, controlul corupției și instituțiile democratice.
„Chiar mai rău decât Rusia și Belarus”
În prezent, acest lucru este grav, deoarece, în ceea ce privește calitatea guvernanței publice, integritatea și controlul corupției, statul de drept și cadrele și practicile de guvernanță corporativă, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a clasat Ucraina pe penultimul loc între candidații la UE (devansând doar Bosnia și Herțegovina) și chiar mai rău decât Rusia și Belarus.
Apoi, democrația, un criteriu esențial de aderare la UE, este un alt punct slab al Ucrainei. Economist Intelligence Unit a clasificat Ucraina drept un „regim hibrid”, la jumătatea distanței dintre democrații, așa cum sunt clasificate țările UE, și regimuri autoritare precum Rusia și Belarus. În plus, instituțiile democratice slabe ale Ucrainei au fost slăbite de război.
Statul de drept național și standardele și practicile democratice (sau absența acestora) sunt adânc înrădăcinate și greu de schimbat. Numai o perspectivă credibilă de aderare ar putea cataliza schimbările care să ridice performanțele slabe ale Ucrainei în aceste domenii.
În concluzie, dacă Ucraina atinge standardele necesare pentru a deveni membră a UE, gestionarea implicațiilor aderării asupra bugetului UE nu va reprezenta un obstacol major.
Sursa: euobserver.com
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Vama Aeroportului Otopeni nu a putut restitui aproape 700.000 de euro. În sac era o bancnotă
Dolce SportPoli Timișoara a remizat 2-2 la Dumbrăvița. Slatina o poate ajunge la puncte dacă învinge Concordia
GetPonyTesla afișează abonamentul de asistență la condus la 99 de euro pe lună, dar nu listează România printre piețele unde îl oferă
BravonetAndreea Marin nu recomandă munca neplătită. Ea a lucrat trei luni fără salariu
LylaPoliția de Frontieră a găsit 3.281 de flacoane pentru injecții la Calafat. Ce verifici înainte de o injectare estetică
Revista IoanaViolența în familie, 46.741 de sesizări indicate în primele nouă luni din 2026. Unde pot cere ajutor victimele
