Scandalul de spionaj din Grecia: O fațadă democratică sub presiune
Promisiuni neîmplinite și realități îngrijorătoare
În aprilie 2018, Kyriakos Mitsotakis, pe atunci lider al opoziției, promitea un guvern format din cei mai competenți oameni, angajându-se să elimine nepotismul și corupția. La preluarea funcției de prim-ministru în iulie 2019, el declara că Grecia poate „să-și ridice fruntea cu mândrie”. Trei ani mai târziu, însă, realitatea pare să contrazică aceste afirmații optimiste.
Sub conducerea sa, țara a atras investiții semnificative din partea unor giganți precum Microsoft și Pfizer. De asemenea, un program accelerat de vize a stimulat migrarea digitalilor nomazi către Atena. Campaniile turistice au adus un număr record de vizitatori americani pe coastele Egeei. Cu toate acestea, în spatele acestei imagini pozitive se ascunde o problemă profundă: corupția și conflictele de interese persistente.
Revelațiile scandalului Watergate-ul Greciei
Recentul scandal al interceptărilor telefonice a scos la iveală grave nereguli în sistemul politic grecesc. Acesta a fost denumit „Watergate-ul Greciei” datorită gravității acuzațiilor care implicau spionaj ilegal asupra jurnaliștilor și politicienilor.
Scandalul a început cu Thanasis Koukakis, un jurnalist financiar care a fost pus sub urmărire de serviciile secrete elene în 2020. După ce a aflat despre interceptări și s-a confruntat cu autoritățile pentru clarificări, Koukakis s-a trezit ulterior victima unei aplicații spyware numite Predator.
Alte victime ale spionajului
Un alt caz notabil este cel al lui Nikos Androulakis – europarlamentar care nu a interacționat cu mesajele suspecte primite dar care totuși s-a trezit sub observație legală din partea serviciilor secrete grecești. Această expansiune alarmantă a activităților de spionaj reflectează o tendință îngrijorătoare sub administrația Mitsotakis.
De la preluarea mandatului său ca prim-ministru, Mitsotakis a plasat serviciile secrete sub control direct al biroului său. Numărul interceptărilor legale s-a amplificat considerabil; anul trecut au fost autorizate aproximativ 15.000 de telefoane pentru supraveghere continuată.
Întrebări fără răspuns privind utilizarea aplicației Predator
Utilizarea aplicației spyware Predator ridică întrebări serioase despre legalitatea acestor practici în contextul legislației europene care condamnă astfel de instrumente ilegale. Existenta unei companii private implicate în activități intruzive sugerează posibile legături între guvern și firmele externe specializate în tehnologia informațională.
Mitsotakis nu a abordat direct acuzațiile legate de utilizarea aplicației Predator; membrii cabinetului său insistând că statul grec nu ar fi achiziționat sisteme ilegale pentru supraveghere.
Consecințe politice limitate
În urma scandalului au demisionat câțiva oficiali importanți ai guvernului; totuși explicațiile oferite rămân vagi iar investigațiile asupra companiei Intellexa nu par să avanseze semnificativ. Criticii susțin că problema fundamentală constată într-o contradicție flagrant între imaginea internațional pozitiv prezentată de Mitsotakis – ca apărător al democrației – și realitatea internă marcată prin abuzuri sistemice ale puterii.
Pe fondul acestor evenimente tumultoase, premierul grecesc continua să promoveze valorile democratice pe plan internațional chiar dacă situația internă sugerează o altfel de poveste despre respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor greci.
