Ursula von der Leyen a dezvăluit miercuri cea mai îndrăzneață schemă financiară din istoria Uniunii Europene. Planul prevede transformarea activelor înghețate ale Băncii Centrale Ruse într-un împrumut cu dobândă zero pentru Ucraina. Kievul ar trebui să ramburseze banii doar după ce Moscova încetează războiul și acceptă să plătească despăgubiri. Un scenariu care pare de neconceput în acest moment.
Până acum, proiectul fusese doar sugerat în diverse discursuri și documente confidențiale. Miercuri, președinta Comisiei Europene a prezentat oficial textele legale necesare. Schema nu are precedent în istorie. Dacă va fi adoptată, va schimba fundamental modul în care Europa finanțează sprijinul pentru Ucraina.
Ce prevede concret planul Comisiei Europene
Von der Leyen s-a angajat să canalizeze întreaga sumă de 210 miliarde de euro din activele suverane rusești în acest împrumut de reparații. Aproximativ 185 de miliarde de euro sunt blocate la Euroclear, o casă de compensare financiară cu sediul în Bruxelles. Restul de 25 de miliarde de euro se află în bănci private din Franța, Suedia, Germania, Cipru și, ironic, tot în Belgia.
Din totalul de 210 miliarde de euro, UE urmează să trimită 90 de miliarde de euro către Ucraina în următorii doi ani. Alte 45 de miliarde de euro vor fi puse deoparte pentru a susține o linie de credit G7 existentă. Aceasta se bazează pe profiturile generate de activele rusești.
Propunerea include garanții masive pentru a proteja atât Belgia, cât și Euroclear. Schema prevede o garanție inițială de 105 miliarde de euro pentru a acoperi cele 90 de miliarde pe care UE trebuie să le trimită Ucrainei. Poate urma o a doua garanție de 105 miliarde de euro după această perioadă. Garanțiile vor fi distribuite proporțional între statele membre, în funcție de dimensiunea economică a fiecăruia.
Principiul „Made in Europe” pentru armament
Împrumutul va fi împărțit în două componente distincte. Prima este destinată sprijinului financiar general, fără condiții, pentru flexibilitate în cheltuielile publice. A doua componentă vizează sprijinul militar și va fi supusă criteriilor „Made in Europe”.
Von der Leyen a explicat că împrumutul va urma un „principiu de cascadă”. Prioritate vor avea armele și munițiile produse în Ucraina, UE sau țările asociate. Lista include Islanda, Norvegia, Liechtenstein și Elveția.
„Dacă avem nevoi urgente care nu pot fi satisfăcute de Ucraina sau Uniunea Europeană, atunci permitem achiziții din afară”, a precizat von der Leyen.
Franța a susținut de mult timp această preferință în sectorul apărării. Paris o consideră o chestiune de autonomie strategică. Cu timpul, ideea a fost îmbrățișată de majoritatea țărilor preocupate de stagnarea industrială.
Belgia rămâne principalul obstacol
Chiar înainte ca von der Leyen să urce pe scenă, Belgia și-a menținut poziția fermă. Ministrul belgian de externe Maxime Prévot a declarat că împrumutul de reparații este „cel mai rău” dintre cele trei opțiuni financiare disponibile pentru a sprijini Ucraina.
„Ușa noastră a rămas întotdeauna deschisă și încă este. Cu toate acestea, avem sentimentul frustrant că nu am fost auziți. Preocupările noastre sunt minimizate”, a spus Prévot înainte de o întâlnire ministerială NATO.
Propunerile Comisiei „nu abordează preocupările noastre într-o manieră satisfăcătoare. Nu este acceptabil să folosești banii și să ne lași singuri să înfruntăm riscurile”, a adăugat ministrul belgian. El a sugerat că pentru ca împrumutul să meargă înainte, țara sa ar avea nevoie de garanții care „să depășească” Euroclear și Belgia. Acestea ar trebui să depășească cu ușurință cele 185 de miliarde de euro din active.
Argumentul contrar al von der Leyen
Von der Leyen a afirmat că echipa sa a luat în considerare „aproape” toate preocupările belgiene. Propunerea include un „mecanism de lichiditate încorporat” pentru a se asigura că Euroclear are suficienți bani pentru a rambursa Banca Centrală Rusă. Acest lucru va fi necesar dacă sancțiunile sunt ridicate prematur, înainte ca Moscova să compenseze Kievul.
Premierul belgian Bart De Wever a avertizat anterior că avansarea cu împrumutul „ar avea, ca daune colaterale, că noi, ca UE, împiedicăm efectiv ajungerea la un eventual acord de pace”. Von der Leyen a contracarat direct acest punct miercuri.
Ea a argumentat că împrumutul de reparații va ajuta, de fapt, la avansarea negocierilor de pace. Demonstrează hotărârea europeană de a sprijini Ucraina pe termen lung. Von der Leyen a spus că a discutat inițiativa cu secretarul Trezoreriei SUA Scott Bessent și că aceasta a fost „primită pozitiv”.
„Rusia a făcut totul pentru a prelungi războiul și nu este, până acum, dispusă, de exemplu, să vină la masa negocierilor pe care președintele Zelenski o oferă constant, iar președintele Putin nu se prezintă”, a declarat von der Leyen.
Un calendar strâns și presiuni multiple
Ambasadorii vor începe discuțiile pe textele legale miercuri. Obiectivul este să existe un acord când liderii UE se întâlnesc la mijlocul lui decembrie pentru un summit decisiv. Calendarul este foarte strâns.
Se adaugă presiunea unui program de 8,1 miliarde de dolari pe care Fondul Monetar Internațional urmează să îl acorde Ucrainei. Pentru ca FMI să ia o decizie finală, are nevoie de angajamente ferme din partea aliaților europeni. Acestea trebuie să asigure stabilitatea macroeconomică a Kievului.
Strict vorbind, textul principal al împrumutului de reparații poate fi aprobat prin majoritate calificată. Teoretic, Belgia ar putea fi trecută cu vederea. Dar oficialii și diplomații recunosc că un astfel de scenariu ar fi imposibil de susținut politic.
Scandalul de corupție din Ucraina
Dezbaterea pe împrumutul de reparații coincide cu un scandal de corupție în creștere în sectorul energetic ucrainean. Acesta a provocat deja numeroase demisii. Problema adaugă o nouă dimensiune complicată discuțiilor despre finanțarea masivă pe care o va primi Kievul.
Von der Leyen a invitat și alți aliați G7 să imite inițiativa. Canada, Marea Britanie și Japonia dețin o parte din activele rusești sub jurisdicțiile lor respective. Dacă și aceștia adoptă scheme similare, riscul reputațional pentru zona euro poate fi „redus suplimentar”.
Rămâne neclar dacă Comisia va reuși să depășească secretul bancar pentru a debloca toate fondurile disponibile. Aproximativ 25 de miliarde de euro sunt păstrate în „bănci comerciale”, care ar putea obiecta la accesarea conturilor private.
Ucraina are nevoie de aproximativ 135 de miliarde de euro pentru 2026 și 2027. Summitul UE din 18-19 decembrie va fi momentul adevărului pentru această schemă fără precedent.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News