Partidul de extremă dreapta al lui Marine Le Pen, Rassemblement National (RN), a înregistrat duminică cele mai bune rezultate din istoria sa în primul tur al alegerilor municipale. Scrutinul este considerat ultimul test major al stării de spirit a electoratului francez înaintea alegerilor prezidențiale din 2027, iar cifrele confirmă o ascensiune puternică a formațiunii naționaliste.

Rezultate-record în marile orașe

Victoria este deja clară în unele localități, unde candidații RN au câștigat direct din primul tur. În orașe mari, scorurile sunt fără precedent. La Perpignan, de exemplu, primarul în funcție Louis Aliot, unul dintre liderii locali marcanți ai partidului, a fost reales confortabil. Si în Toulon candidații RN au ieșit pe primul loc, în timp ce la Marsilia și Nîmes s-au aflat practic la egalitate cu stânga aflată la putere. Peste 904.000 de candidați au concurat pentru mandate în aproximativ 35.000 de municipalități din întreaga țară.

Prezența la vot a fost de sub 59%.

Este, e drept ca, o creștere față de scrutinul din 2020, marcat de pandemie, dar totuși sub nivelul de 63,5% înregistrat în 2014.

Războiul din Iran a umbrit campania

Iar campania electorală a fost dominată de subiecte care, la prima vedere, nu au legătură cu administrația locală. Războiul din Iran și, mai ales, efectele sale asupra prețurilor la carburanți au acaparat dezbaterile. Deși alegerile municipale se concentrează pe teme locale, ele funcționează și ca un barometru politic național. V-ați gândit vreodată cum un conflict la mii de kilometri distanță poate decide primarul unui sătuc francez?

Sondajele sugerează că partidul lui Le Pen ar putea avea șanse reale de victorie în 2027. Până acum, formațiunea eurosceptică și anti-imigrație obținea rezultate mai slabe la alegerile locale decât la cele naționale. Tocmai de aceea, eventuale victorii importante în turul al doilea, programat duminica viitoare, ar întări enorm credibilitatea RN în perspectiva cursei pentru Palatul Élysée.

Jocul alianțelor și „cordonul sanitar”

Sistemul electoral francez complică însă predicțiile. Pragul de 10% necesar pentru calificarea în turul decisiv din 22 martie deschide calea unor confruntări în trei, patru sau chiar cinci candidați, făcând rezultatul final greu de anticipat. Urmează negocieri intense între partide, mai ales că stânga este tot mai fragmentată, iar „cordonul sanitar” – înțelegerea prin care dreapta tradițională refuza alianțele cu extrema dreaptă – pare să se erodeze.

În Marsilia, al doilea oraș ca mărime din Franța, tema securității a favorizat discursul RN. Candidatul partidului, Franck Allisio, s-a aflat umăr la umăr cu primarul socialist Benoît Payan, care avertizase că o victorie a extremei drepte într-un oraș atât de cosmopolit ar reprezenta „un cutremur pentru țară”. Semne similare au apărut și la Nisa, unde Éric Ciotti, fost lider al partidului de centru-dreapta Les Républicains (și în prezent aliat al lui Le Pen), a obținut un avans de 10 puncte față de primarul în funcție Christian Estrosi, susținut de alianța președintelui Emmanuel Macron.

Ambiții prezidențiale și probleme penale

Dar nu doar tabăra Le Pen a fost sub lupă. Fostul premier Édouard Philippe, care își leagă ambițiile prezidențiale de realegerea sa la Le Havre, pare să fi trecut testul. Deși cursa se anunța strânsă, sondajele la ieșirea de la urne îl plasau cu 10 puncte înaintea contracandidatului de stânga, fiind favorit cert pentru turul al doilea.

Numai ca ascensiunea RN are loc într-un moment de maximă incertitudine chiar pentru liderul său. Anul trecut, un tribunal francez a condamnat-o pe Marine Le Pen pentru delapidare, interzicându-i pentru cinci ani să candideze pentru o funcție publică. Le Pen speră ca instanța de apel să o achite, verdictul fiind așteptat pe 7 iulie. În caz contrar, favorit pentru a-i prelua locul în cursa pentru Élysée este Jordan Bardella, considerat principalul său locotenent politic.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
alegeri Franta Edouard Philippe Emmanuel Macron Marine Le Pen Rassemblement National