Serviciul danez de informații militare a inclus pentru prima dată Statele Unite pe lista potențialelor amenințări la adresa securității naționale. Raportul anual publicat miercuri, 10 decembrie, subliniază că SUA „utilizează puterea economică, inclusiv amenințările cu tarife vamale ridicate, pentru a-și impune voința și nu mai exclude folosirea forței militare, chiar împotriva aliaților”. Decizia reflectă tensiunile generate de interesul administrației Trump pentru Groenlanda.

Ce conține raportul serviciilor secrete daneze

Documentul de 64 de pagini al Danish Defence Intelligence Service (DDIS) marchează o schimbare istorică în relația dintre cele două țări aliate NATO. Potrivit raportului intitulat „Udsyn 2025″, Statele Unite „își prioritizează din ce în ce mai mult propriile interese” și „utilizează puterea economică și tehnologică ca instrument de presiune, inclusiv asupra aliaților și partenerilor”.

DDIS este una dintre cele două agenții principale de spionaj din Danemarca. Raportul evidențiază în mod special interesul crescut al SUA pentru Groenlanda, teritoriu autonom care face parte din Regatul Danemarcei. Evaluarea anuală vine după declarațiile repetate ale lui Donald Trump că ar dori să preia controlul asupra insulei arctice.

Thomas Ahrenkiel, directorul DDIS, a afirmat că lumea a intrat într-o fază de confruntare geopolitică comparabilă ca amploare cu Războiul Rece. El a subliniat totuși că Statele Unite rămân „cel mai apropiat partener și aliat” al Danemarcei, în ciuda tonului din ce în ce mai ostil din partea administrației Trump.

Incertitudinea privind securitatea europeană

Raportul avertizează că există „incertitudine privind rolul Statelor Unite ca garant al securității Europei”. Această îngrijorare este amplificată de concluzia că „amenințarea militară din partea Rusiei la adresa NATO va crește”.

„Regiunea Mării Baltice este zona unde există cel mai mare risc ca Rusia să utilizeze forța militară împotriva NATO”, se arată în document. Agenția danză consideră că Moscova va încerca să exploateze dorința SUA de a pune capăt rapid războiului din Ucraina pentru a semăna discordie între America și Europa.

Riscul reprezentat de Rusia și China pentru regiune „a devenit mai serios”, potrivit raportului. Beijing continuă să utilizeze pârghii economice și militare care „contestă influența occidentală în regiune”.

Controversa Groenlandei

Președintele Trump a declarat de mai multe ori că dorește ca Statele Unite să preia controlul asupra Groenlandei. El a spus că insula este „o necesitate absolută” pentru securitatea națională americană. Trump nu a exclus nici utilizarea forței militare sau a coerciției economice pentru atingerea acestui obiectiv.

„Avem nevoie foarte mare de Groenlanda”, a declarat Trump pentru NBC în mai 2025.

Tensiunile au escaladat în ianuarie 2025, când guvernul danez a intrat în „mod de criză” după o convorbire telefonică între Trump și premierul Mette Frederiksen. Danemarca a răspuns anunțând o investiție de 2 miliarde de dolari în securitatea arctică.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a refuzat să nege că Pentagonul ar avea planuri de preluare a Groenlandei cu forța. Într-o audiere în Congres din iunie 2025, el a declarat că „Pentagonul are planuri pentru orice fel de situații neprevăzute”.

Sistemul de alertă nocturnă

Guvernul danez a instalat un sistem de alertă numit „veghe de noapte” la Ministerul de Externe. Potrivit ziarului Politiken, echipa lucrează în schimburi între orele 17:00 și 7:00 pentru a monitoriza orice declarații ale lui Trump despre Groenlanda.

În fiecare dimineață, un raport este distribuit departamentelor guvernamentale relevante. Sistemul a fost creat în primăvară, ca răspuns direct la declarațiile lui Trump.

„Este corect să spunem că situația din Groenlanda și diferența de fus orar dintre Danemarca și Statele Unite au fost factori destul de importanți în introducerea acestui aranjament”, a declarat o sursă apropiată Ministerului de Externe pentru The Guardian.

Jacob Kaarsbo, fost analist-șef la agenția de informații a apărării daneze, a comentat că această măsură demonstrează că „ideea că Statele Unite erau cel mai mare și important aliat al Danemarcei este acum depășită”.

Reacția experților

Rasmus Sinding Søndergaard, cercetător senior la Institutul Danez pentru Studii Internaționale (DIIS), a declarat pentru Newsweek că guvernul și autoritățile daneze „rămân foarte îngrijorate de ce ar putea face Trump în legătură cu Groenlanda”.

Søndergaard a observat o schimbare în tacticile lui Trump pe parcursul anului. De la „remarcile extravagante despre preluarea Groenlandei cu forța”, președintele american s-a concentrat pe convingerea groenlandezilor despre beneficiile economice ale unui parteneriat.

„Există un sentiment clar că Trump este în continuare foarte angajat în această idee de a obține controlul asupra Groenlandei”, a spus expertul.

Danemarca speră că eventuale câștiguri ale democraților la alegerile intermediare din SUA „ar putea stăvili ambițiile lui Trump de a lua Groenlanda”, a adăugat Søndergaard.

Următorii pași

Oficiali de rang înalt din SUA, Danemarca și Groenlanda urmează să se întâlnească în decembrie la Nuuk, capitala Groenlandei. Aceasta va fi prima întâlnire trilaterală oficială de când Trump și-a exprimat dorința de a achiziționa insula.

Ministrul danez de externe Lars Løkke Rasmussen l-a avertizat pe ambasadorul american în Danemarca, Ken Howery, să stea departe de Groenlanda. Rasmussen i-a transmis diplomaticului american că „ar trebui să-și țină mâinile departe de Groenlanda, la fel și SUA”.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
amenințare securitate Danemarca Groenlanda NATO servicii secrete SUA TRUMP