Turcia Blochează Negocierile de Aderare la NATO pentru Suedia și Finlanda

Opoziția Ankarei și Posibile Soluții

Începerea negocierilor de aderare la NATO pentru Suedia și Finlanda a fost împiedicată de obiecțiile formulate de Turcia. Conform unei analize realizate de agenția France-Presse,soluționarea acestei situații ar putea necesita o combinație între concesii din partea celor două state nordice și presiuni asupra Ankarei.

Un Blocaj Complet Este Posibil

Analiștii subliniază că, în ciuda eforturilor depuse, nu se poate exclude complet posibilitatea unui blocaj total. Suedia și Finlanda au depus oficial candidaturile lor miercuri, renunțând astfel la politica tradițională de nealiniere. Totuși, pentru ca discuțiile să avanseze, este necesară unanimitatea tuturor membrilor NATO, fiecare dintre cei 30 având dreptul de veto.

Turcia are capacitatea teoretică de a bloca aderarea celor două țări nordice. Președintele Recep Tayyip Erdogan a declarat marți că „nu va ceda” în fața cererilor internaționale și a solicitat statelor membre ale alianței să ia în considerare îngrijorările sale.

Dificultăți în Obținerea Consensului

Ambasadorii țărilor membre NATO s-au întâlnit miercuri dimineață cu ocazia depunerii candidaturilor suedeză și finlandeză; însă discuțiile nu au reușit să progreseze din cauza opoziției exprimate de Turcia.

Perspectivele unui Acord

Analiștii observă că relațiile dintre Turcia și Occident au fost tensionate în ultimii ani, dar Ankara nu a ieșit întotdeauna victorioasă din aceste dispute. Paul Levin, director al Institutului de studii turce al Universității din Stockholm, consideră că un acord este totuși posibil. El sugerează că Suedia ar putea face concesii iar alte națiuni NATO ar putea exercita presiuni asupra Turciei pentru a facilita procesul.

Totodată, el avertizează că un blocaj total rămâne o opțiune viabilă datorită sensibilității problemei PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan) pentru opinia publică turcă.

Criticile Turciei Față de Suedia și Finlanda

Turcia își concentrează criticile pe atitudinea celor două țări față de grupurile kurde. În special vizată este Suedia care este acuzată că oferă sprijin organizației PKK – considerată teroristă atât în Turcia cât și în multe alte state inclusiv SUA si Uniunea europeană – precum şi altor grupuri armate kurde active în Siria.

Legea antiteroristă suedeză permite organizarea manifestațiilor pro-PKK pe stradale din Stockholm ceea ce contravine poziției ferme adoptate de Ankara care cere extradierea membrilor acestor organizații considerate teroriste.

obiectivele lui Erdogan

Pe lângă problema kurdilor, președintele turc spera să obțină beneficii suplimentare cum ar fi livrări americane de armament sau creșterea popularității interne prin această negociere complexă cu Occidentul. Analizatorii sugerează că Erdogan caută mai mult decât simpla rezolvare a problemei PKK; el vizează o serie întreagăt obiective strategice inclusiv discuțiile legate despre exporturile americane către Turcia.

De asemenea, achiziția sistemelor rusești S-400 i-a adus Ankarei excluderea din programul F-35 american iar recent s-au purtat discuții privind modernizarea avioanelor F-16 existente ale Turciei – un subiect delicat ce necesită aprobarea Congresului american.

În concluzie, analiști precum Zeynep gurcanli avertizează asupra riscurilor ca Ankara să nu obțină rezultate semnificative prin actualele negocieri dat fiind stilul ei agresiv care poate provoca iritare printre decidenții politici occidentali.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
aderare aderare la NATO Finlanda Suedia Suedia Turcia