Președintele francez Emmanuel Macron a mers în China, jurând că va duce mesajul Europei despre Ucraina lui Xi Jinping. Însă s-a întors în Europa cu un alt mesaj cu totul, despre Taiwan, despre care a iritat alte capitale.
În plus, într-un interviu la Haga, ministrul olandez de finanțe se înclină spre o propunere germană de reguli mai stricte ale UE privind datoria.
Emmanuel Macron spune că vrea să facă din Europa „a treia superputere”. Dar explicațiile lui despre cum să ajungi acolo nu sunt tocmai populare.
În acest context:preşedintele Emmanuel Macron a stârnit furie în capitalele europene și la Washington pentru că a spus că Europa ar trebui, în numele „autonomiei strategice”, să se distanțeze de tensiunile SUA-China din Taiwan și să evite „riscul mare” de a fi „prins în crize care nu sunt ale noastre”.
Momentul comentariilor a fost nefericit. La scurt timp după ce au fost publicate, China a început exerciții militare la scară largă lângă Taiwan.
Cuvintele sale s-au tulburat, de asemenea, cu cele ale președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a vizitat China împreună cu el și s-a referit la politica UE conform căreia nu ar trebui să existe nicio modificare a statutului Taiwanului în discuția ei cu Xi.
A lua partea Taiwanului într-o potențială apărare împotriva Chinei, așa cum au promis SUA, nu este o dezbatere abstractă. Cucerirea Chinei ar promova autocrația globală, ar remodela geopolitica Indo-Pacificului (unde Franța pretinde cu mândrie că este o putere) și ar oferi Beijingului controlul asupra celor mai avansati semiconductori din lume.
Puțini lideri ai UE ar fi în dezacord cu punctul general al lui Macron conform căruia este diabolic de dificil să se convină asupra unei poziții coerente și unite față de China, având în vedere realitățile economice și geopolitice.
Dar sunt umbriți de faptul că președintele francez gândește public pe această temă – sau mai rău încă în discuțiile private cu Xi – decât cu cei 26 de aliați ai săi UE. „UE este mai mare decât Franța, iar Macron nu stabilește linia Uniunii”, a spus un diplomat înalt.
Andrew Michta, senior fellow la Consiliul Atlantic, a sugerat asta ar putea fi o „forțare a altora din Europa să ia o poziție cu privire la ceea ce (Macron) a implicat că este o „viziune europeană””.
Detractorii lui Macron subliniază că o Europă unită este un dușman mult mai puternic decât una care se ceartă, așa cum a aflat, spre disperarea sa, președintele rus Vladimir Putin anul trecut. Nici o surpriză propagandiştii de stat chinezi a sesizat comentariile sale. (Așa cum a făcut Ministerul de Externe al Rusiei)
Aceasta nu este prima controversă de politică externă a lui Macron care a stârnit furiile colegilor lideri europeni. În 2019, el a spus că NATO „se confruntă cu moartea creierului”. În iunie anul trecut, el a avertizat împotriva „umilirii” Rusiei, iar în decembrie a spus că Moscova are nevoie de garanții de securitate după războiul din Ucraina.
Apărătorii săi plâng că criticii i-au citit greșit cuvintele sau nu reușesc să-i înțeleagă mesajul. Acei critici răspund că, având în vedere că se întâmplă în continuare, poate că vreo vină este a mesagerului?
Sursa – www.ft.com
