Istoricul britanic Dennis Deletant respinge teoriile conspirației despre Revoluţia din 1989: teroriștii erau români din Securitate, iar decizia de a-l răsturna pe Ceaușescu a aparținut poporului. Generalul Militaru a recunoscut în confesiunea sa că a lucrat pentru GRU.
Prima confesiune a venit pe patul de moarte. Generalul Nicolae Militaru, unul dintre oamenii importanţi ai acelor zile, i-a spus istoricului britanic Dennis Deletant că a fost recrutat de GRU-ul sovietic. „Eu am fost în slujba Uniunii Sovietice!” , a declarat Militaru cu calm, cu puţin timp înainte de a muri. Această mărturisire face parte dintr-o serie de dezvăluiri pe care Deletant le-a prezentat într-un interviu pentru News.ro, subliniind rolul serviciilor secrete în contextul Revoluţiei Române.
Detalii despre cei care au tras în decembrie și ce nu s-a spus până acum
Dennis Deletant, care a studiat România comunistă peste 50 de ani, respinge clar ideea că Revoluţia ar fi fost o lovitură de stat pusă la cale de sovietici. „Revoluţia n-a fost o operaţiune a sovieticilor. Nu ei l-au dat jos pe Ceauşescu. Poporul l-a dat! Sunt baliverne că au decis Bush şi Gorbaciov la Malta răsturnarea lui Ceauşescu. România nici n-a intrat în discuţie! Nu s-a discutat!” Deletant subliniază că decizia de a-l răsturna pe Ceaușescu a aparținut poporului. „Cine l-a dat jos? Poporul!”
În seara de 22 decembrie 1989, trei bărbaţi în salopete negre au urcat pe acoperișul reședinței ambasadorului britanic din București și au tras cu mitraliera spre Televiziune. Deletant afirmă că aceștia erau români, nu agenți străini, și că cei numiţi „teroriști” erau membri ai Direcţiei a 5-a sau USLA, bazându-se pe mărturii și documente din acea perioadă. Menţionează că inclusiv generalul Gușă a spus acest lucru într-un interviu din 1991, ceea ce confirmă implicarea unor structuri interne ale Securităţii în evenimentele din decembrie.
Serviciile secrete și lipsa reacției în 1989
Deletant arată că în 1989, Securitatea avea 15.000 de agenţi activi și peste 500.000 de informatori. El ridică întrebarea: dacă Moscova controla totul, de ce nu au oprit revolta din primele ore? Concluzia sa este că nu a existat niciun scenariu sovietic, iar poporul a arătat adevărata putere. Această interpretare contrazice narativa conform căreia Revoluţia ar fi fost orchestrată de Uniunea Sovietică sau de alte puteri externe.
Mărturisiri care schimbă perspectiva asupra trecutului recent
Deletant nu se oprește la trecut. El critică instituţiile de azi: „E decepţionant. Serviciile de aici mi s-au părut complet neprofesioniste anul trecut, la alegeri. De ce SRl-ul n-a identificat aceste 24.000 de conturi de TikTok? E halucinant mai ales pentru analiştii din NATO că serviciile româneşti par să fie aşa de slabe!” Istoricul face o paralelă cu Republica Moldova, unde serviciile au blocat interferențele rusești în 2022. Un analist rus la Chișinău i-a spus că „românii se împușcă singuri în picior”, subliniind nevoia de profesionalism în serviciile de informaţii din România contemporană.
Principala problemă, spune el, este lipsa de transparenţă. Deletant întreabă cum pot fi controlate serviciile fără mecanisme clare, amintind și de un episod din 1993 când a găsit o listă cu numele tuturor securiștilor din 1948, document care a dispărut fără urmă după anul 2000.
În opinia sa, lipsa de profesionalism a serviciilor de azi este îngrijorătoare. El subliniază importanța reformei în cadrul statului de drept și atrage atenția asupra faptului că, în Moldova, serviciile erau pregătite pentru operaţiuni finanțate de Rusia și bănuiește că i-au avertizat pe români.
Amintiri din România comunistă și detalii din culisele vieţii de atunci
Prima vizită a lui Deletant în România comunistă, în 1965, i-a rămas în minte. La cursurile de vară de la Sinaia, străinii primeau la micul dejun ardei crud cu telemea. Studenţii români i-au invitat pe britanici la o cabană ascunsă în pădure, unde ascultau Beatles la tonomat. Deletant povestește: „Eu nu prea înţelegeam ce e aia Securitate, credeam că e o firmă particulară sau ceva. Dar până la urmă mi-am dat seama, că mi-au spus că e Securitatea de stat. Şi spuneau că e omniprezentă” , evocând atmosfera specifică regimului Ceaușescu.
Deletant explică de ce există o anumită nostalgie după comunism: oamenii confundă relaxarea represiunii după anii ’50 cu prosperitatea. Observațiile sale se înscriu în contextul mai larg al istoriei politice din România, unde controlul statului asupra vieţii cotidiene era omniprezent. El amintește și de lipsurile de atunci: cozi la carne, lipsa alimentelor de bază și controlul statului asupra fiecărui aspect al vieţii. Chiar și pentru o simplă călătorie în străinătate era nevoie de aprobarea Securităţii, fapt care reflectă restricțiile severe din perioada comunistă.
Concluzii care pot schimba modul în care privim prezentul
Concluzia lui Dennis Deletant este clară: România are nevoie de o reformă profundă a serviciilor. Fără un control parlamentar real, există riscul de a repeta greșelile din trecut. El atrage atenţia că, deși Ceaușescu a folosit naționalismul pentru a se distanţa de Brejnev, astăzi aceeași retorică riscă să apropie România de Moscova, lucru care ar putea avea consecințe asupra viitorului unei naţiuni europene moderne.
Ultima imagine care rămâne este cea a generalului Militaru. Pe patul de moarte, omul care a condus Ministerul Apărării în 1989 recunoștea fără regrete: „Eu am fost în slujba Uniunii Sovietice!” Istoricul adaugă: adevărul nu poate fi ascuns veșnic în sertare. Acest episod reprezintă o pagină importantă din istoria recentă a României, care merită analizată cu atenţie și transparentă.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News