Eurodeputata Diana Șoșoacă este citată din nou vineri, la ora 12:00, la sediul Parchetului General, pentru audieri în dosarul în care este acuzată de propagandă legionară și promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război, transmite AGERPRES. Lidera formațiunii S.O.S. România a fost chemată și luna trecută, când procurorii i-au adus la cunoștință calitatea de inculpat, însă a refuzat să dea declarații.
În luna septembrie, procurorul general Alex Florenţa a cerut Parlamentului European ridicarea imunităţii parlamentare a Dianei Șoșoacă, acuzată de 11 infracţiuni, printre care: patru de lipsire de libertate în mod ilegal, patru de promovare a cultului persoanelor condamnate pentru crime de război sau genocid, precum şi promovarea de idei fasciste, rasiste, legionare sau antisemite, negarea și minimalizarea Holocaustului, dar și ultraj.
Ca reacţie, Șoșoacă a afirmat că solicitarea Parchetului General reprezintă „o tentativă de execuţie politică”.
Șirul de scandaluri care au adus-o pe Diana Șoșoacă în vizorul anchetatorilor
De-a lungul anilor, Diana Șoșoacă a fost implicată în mai multe incidente și declarații controversate.
În februarie 2025, Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului a depus la Parchet un denunț împotriva acesteia, acuzând-o că a promovat cultul dictatorului Nicolae Ceaușescu, condamnat pentru genocid.
Pe 11 februarie 2025, eurodeputata a susținut în plenul Parlamentului European că liderii de la Bruxelles ar trebui să se inspire din politica externă a lui Ceaușescu, declarând: „Nimeni nu l-a egalat vreodată”.
În octombrie 2024, Parchetul General s-a autosesizat după ce Șoșoacă a elogiat figura lui Corneliu Zelea Codreanu, fostul lider legionar, într-o transmisiune live, ca reacție la invalidarea candidaturii sale la prezidențiale de către Curtea Constituțională.
„Din acest moment, s-a terminat cu România… Nu pot să spun decât “Trăiască Legiunea şi Căpitanul””, declara atunci Diana Șoșoacă.
O lună mai târziu, în noiembrie 2024, aceasta a participat la ceremonia de comemorare a mișcării legionare de la Tâncăbești, unde a afirmat că: „E dreptul meu să consider pe cine vreau eu patriot”, referindu-se la Corneliu Zelea Codreanu.
Un alt episod notoriu a avut loc în decembrie 2021, când o jurnalistă italiană a depus plângere penală împotriva eurodeputatei, acuzând-o că a fost sechestrată în biroul acesteia din cauza unui conflict legat de un interviu.
Procedura pentru ridicarea imunității parlamentare
Cererea de ridicare a imunității a fost transmisă Parlamentului European, iar președinta instituției, Roberta Metsola, a confirmat primirea acesteia.
„Autoritățile competente din România au adresat către mine o cerere pentru ridicarea imunității doamnei Diana Șoșoacă. Această solicitare va fi trimisă Comisiei juridice”, a declarat Roberta Metsola luna trecută.
Parchetul General a înaintat oficial cererea la 23 septembrie, iar dosarul urmează să fie analizat în cadrul Comisiei juridice a Parlamentului European, înainte ca plenul să voteze asupra ridicării imunității eurodeputatei.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyNoul Alpine A110 debutează electric în 2027, dar platforma este pregătită și pentru un motor termic
BravonetDupă 40 de ani de carieră, Monica Anghel spune că nu aleargă numai după bani
LylaCum îți poți face echipa pasivă când vii mereu cu soluția. Testul celor două coloane
Revista IoanaCartofii prăjiți, asociați cu un risc cu 15% mai mare de ficat gras. Ce să limitezi
News24Siegfried Mureșan spune că are aproximativ 200 de voturi și are nevoie de 233 pentru învestirea Guvernului
Dolce SportRomânia a terminat pe locul 17 în ambele secțiuni ale Olimpiadei de Șah
