Stenograme din declarația Elenei Lasconi, dată în fața procurorilor DIICOT în dosarul pozelor trucate în care apar Nicușor Dan, Florian Coldea și Victor Ponta, au ieșit la iveală. Fosta șefă USR explică modul în care a intrat în posesia imaginilor și cum a decis, împreună cu consilierii săi de la acea vreme, Ioana Răduca și Liviu Popescu, să le facă publice pe Facebook.
Decizia publicării, luată cu consilierii
În fața procurorilor, Elena Lasconi a detaliat cum s-au petrecut faptele după ce a primit fotografiile pe email. Decizia de a le publica nu a fost una singulară, ci a fost luată împreună cu echipa sa de comunicare.
„După primirea fotografiilor, am discutat cu Ioana Răduca și cu Liviu Popescu, cărora le-am spus despre primirea emailului și le-am arătat fotografiile primite. Tot personalul de la departamentul de comunicare avea acces la o parte din conturile mele de email și la conturile de social media. După discuțiile pe care le-am avut cu Ioana Răduca și Liviu Popescu, am convenit împreună să facem publice aceste fotografii, însoțite de o întrebare cât mai neutră și pertinentă, în ideea de a clarifica dacă aceste fotografii sunt reale sau nu. În ziua în care am avut discuția cu cei doi, fotografiile respective au fost publicate prin departamentul de comunicare condus de Ioana Răduca, textul final fiind făcut probabil de Ioana Răduca sau de alte persoane din departamentul de comunicare”.
Cine sunt cei doi consilieri? Ioana Răduca a fost purtătoarea de cuvânt a USR în perioada respectivă, iar în noiembrie 2025 a fost numită șefa de cabinet a ministrului economiei, Radu Miruță. Iar Liviu Popescu, fost consultant al USR și fost redactor-șef al știrilor TVR, este în prezent mâna dreaptă a purtătoarei de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu.
Lasconi suspectează o înscenare
Dincolo de mecanismul publicării, Lasconi a lansat în fața anchetatorilor o ipoteză surprinzătoare. Ea crede că ar fi putut fi indusă în eroare, posibil chiar de către persoane din anturajul lui Nicușor Dan, pe care publicarea l-a avantajat cel mai mult.
„Din punctul meu de vedere, consider că am fost indusă în eroare, întrucât consecințele, din punct de vedere politic, pentru mine au fost cele mai dramatice și au avantajat în mod clar pe actualul Președinte al României, Nicușor Dan. Nu am niciun fel de informații concrete care să susțină această teorie, au fost câteva discuții în spațiul public și în emisiuni televizate referitoare la faptul că se știa că există niște fotografii. Apreciez că este posibil ca persoane din anturajul politic al lui Nicușor Dan să îmi fi transmis aceste fotografii, având în vedere că el a avut cel mai mult de câștigat ca urmare a publicării acestora”, a declarat Lasconi.
Numai că, e drept, aceasta a recunoscut că nu are nicio dovadă concretă pentru a-și susține teoria. A menționat, si, că nu cunoaște niciunul dintre numele celor patru suspecți din dosar.
Ponta vrea să afle cine a plătit
Victor Ponta, una dintre victimele acestui fals, a fost și el audiat la DIICOT pe 3 aprilie, în calitate de parte vătămată. Fostul premier a anunțat că anchetatorii au făcut progrese și i-au identificat pe cei implicați direct.
„DIICOT i-a depistat pe cei care au participat la falsificarea pozelor (…) Au patru suspecți: trei tineri și unul mai în vârstă”, a declarat Ponta. El a precizat că nu îi cunoaște, dar vrea să se afle cine a orchestrat totul.
Până la urmă, cine a plătit pentru toată mascarada? Asta e întrebarea pe care și-o pune și fostul premier.
„Nu e vorba doar de poze falsificate, aștept ca cei patru să zică cine i-a angajat, cine i-a plătit. Că cine a avut de câștigat de pe urma asta se știe. Cine sunt cei care au prostit-o pe madam Lasconi. S-a schimbat istoria României și eu vreau să aflu ce s-a întâmplat acolo”, a mai spus Ponta într-un video postat pe Facebook.
Cine sunt actorii și regizorii
Procurorii DIICOT au identificat o întreagă echipă care ar fi lucrat la realizarea fotografiilor. Potrivit surselor judiciare, aceștia au închiriat o locație în Tunari, Ilfov, s-au mascat și au realizat fotografiile care au ajuns ulterior la Elena Lasconi. Printre suspecți se numără:
- Bicuţi Andrei-Gabriel, administratorul Training Private Grup SRL
- Bicuți Gheorghe-Liviu, fondator Creative & Innovative Management SRL
- Mihai Cojocaru, de la CStudio Ro Film Production SRL, operator care ar fi lucrat în campanie cu Nicușor Dan
- Dobre Marius-Adrian, colaborator al firmei lui Bicuți
Au fost identificați și audiați inclusiv „actorii” care au interpretat personajele (într-o scenetă ce pare desprinsă din filmele cu spioni), respectiv: Bratu Răzvan-Florin (în rolul lui Nicușor Dan), Năstăsoiu Alexandru-Cristian (Victor Ponta) și Cojocaru Marian (Florian Coldea).
Plângerea lui Nicușor Dan și locația din Tunari
Scandalul a izbucnit pe 1 mai 2025, cu doar 3 zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale. Imediat după publicarea imaginilor, Nicușor Dan a negat totul și a depus plângere penală la DIICOT pentru alterare de conținut informatic, fals informatic și înșelăciune.
„Prima dintre infracțiuni este de competența specială a DIICOT și de aceea am venit la DIICOT: alterare de conținut informatic”, spunea Dan la acea vreme, adăugând: „Întrebarea este cui ajută această mizerie: sistemului condus de Marcel Ciolacu și interfaței sale Crin Antonescu”.
Ulterior, s-a descoperit că locația unde au fost realizate fotografiile era Vila 13 din comuna Tunari, Ilfov, o proprietate ce putea fi închiriată pe platforme online precum Airbnb și Booking.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetSora lui Ken Urker o acuză pe Gypsy Rose Blanchard că minte. Autumn spune că nu mai erau împreună
LylaDepresia postpartum îi afectează și pe tați. Studiile indică 18,8% în România
Revista IoanaCe spune EMA despre ceaiul de roiniță pentru stres și somn și unde găsești precauțiile
News24Luca Niculescu este al patrulea premier desemnat de Nicușor Dan în cinci luni
Dolce SportCristian Tauru câștigă titlul absolut la drift încă din clasa a XI-a
GetPonyAnytime pregătește aproximativ 30 milioane euro pentru asigurări digitale pe piața românească
