Grupurile de afaceri și ale societății civile au făcut un ultim efort pentru a îndemna miniștrii UE să nu renunțe la o lege esențială privind obligația de diligență a întreprinderilor înainte de votul decisiv de vineri (9 februarie).
Se aștepta ca guvernele UE să aprobe noua lege în cadrul unei reuniuni care va avea loc vineri la Bruxelles. Însă adoptarea acesteia ar putea fi împiedicată după ce decizia Germaniei de a se abține în a 11-a oră a determinat Finlanda să îi urmeze exemplul.
Încă de la începutul acestei săptămâni, Partidul Liber-Democrat neoliberal, cel mai mic membru al coaliției de trei partide din Germania, și-a făcut publică opoziția față de directivă.
Concret, ministrul german al justiției, Marco Buschmann, care conduce unul dintre cele două ministere de rang înalt deținute de FDP, a trimis o scrisoare tuturor statelor membre din Consiliu înainte de reuniune, îndemnându-le să voteze împotriva directivei.
Ca răspuns, guvernul finlandez a indicat că se va abține, de asemenea, pe motiv că anumite părți ale legii sunt incompatibile cu legislația finlandeză. Pe fondul zvonurilor că guvernul de centru-dreapta al Suediei ar putea urma exemplul, un grup de 20 de întreprinderi nordice importante a îndemnat ministrul lor, conservatorul Ebba Busch, să susțină legea.
Se crede că și alte câteva guverne din UE ar fi ezitante, spun surse din interior.
Prezentată inițial de Comisia Europeană în februarie 2022, după ani de presiuni din partea Parlamentului European, directiva privind obligația de diligență în materie de sustenabilitate corporativă a fost menită să tragă la răspundere marile companii pentru încălcări ale drepturilor omului și ale standardelor de mediu în lanțurile lor valorice.
În acest sens, în luna decembrie, oficialii Parlamentului European și ai Consiliului au convenit asupra unui text de compromis, după luni de negocieri.
Persoane din interiorul negocierilor au subliniat că, în urma acordului, Germania și Franța au obținut o serie de concesii privind răspunderea civilă a firmelor lor în temeiul directivei și a întreprinderilor care vor intra în domeniul de aplicare al acesteia.
Acordul de compromis exclude din domeniul de aplicare al legii activitatea principală a actorilor financiari, inclusiv activitățile lor de investiții și de creditare.
Companiile din sectoarele cu risc ridicat, cum ar fi textilele, agricultura și mineralele, care au peste 250 de angajați și o cifră de afaceri de peste 40 de milioane de euro, vor intra în domeniul de aplicare al directivei, care se va aplica, de asemenea, companiilor cu peste 500 de angajați și o cifră de afaceri anuală la nivel mondial de peste 150 de milioane de euro.
Noua directivă include, de asemenea, prevederi care permit victimelor abuzurilor de mediu sau ale drepturilor omului ca urmare a acțiunilor unei companii să ceară despăgubiri de la o companie în fața unei instanțe europene.
În același timp, companiile care nu și-au pus în aplicare procedurile de diligență ar putea fi sancționate cu amenzi de până la cinci procente din cifra de afaceri globală.
Măsura luată de FDP a provocat o reacție furioasă din partea partidelor social-democrat și verde din coaliția germană, ministrul de externe al Verzilor, Annalena Baerbock, avertizând că aceasta ar „afecta fiabilitatea noastră ca partener și influența noastră în Europa”.
Baerbock a adăugat că, după ce s-a aflat în centrul negocierilor trilaterale cu deputații europeni, abținerea de la adoptarea legii „arată o lipsă de respect față de alte state membre ale UE, precum și față de Parlamentul European”.
Astfel, „Este în interesul întreprinderilor germane să avem reguli standardizate și o concurență loială în Europa, mai degrabă decât să le îngreunăm viața cu un mozaic de reglementări naționale”, a adăugat ea.
Sursa: euobserver.com
