Guvernul taie în carne vie în administrație. Aproape 46.000 de posturi, majoritatea neocupate, sunt vizate de cea mai amplă reformă a aparatului de stat din ultimul deceniu, adoptată marți seară prin Ordonanță de Urgență. Măsura vizează economii de 1,6 miliarde de lei doar în 2026. Totuși, cifra reală a angajaților care vor pleca acasă este mai mică, în jur de 20.000, din cauza unei clauze de protecție. Pachetul legislativ, însă, este mult mai vast: aduce reguli noi pentru poliția locală, mai puțini consilieri pentru demnitari, condiții stricte pentru sporul de doctorat și modificări radicale în urbanism, fiscalitate și chiar la amenzile de circulație.

Cifrele mari: cum se face restructurarea

Planul Guvernului Bolojan se bazează pe două direcții principale de acțiune. Prima este o reducere generalizată cu 10% a cheltuielilor de personal la nivelul ministerelor și al agențiilor centrale. A doua, mult mai dură, vizează administrația locală, unde numărul total de posturi, ocupate sau vacante, se reduce cu 30% față de organigrama din 2025.

Aici apare și nuanța. Deși ținta totală este de aproximativ 45.600 de posturi desființate, legea prevede că tăierea nu poate afecta mai mult de 20% din posturile efectiv ocupate. Așa se ajunge la un număr real de aproape 20.000 de angajați care ar urma să fie disponibilizați. Economia la buget este substanțială: peste 1,6 miliarde de lei în 2026 și peste 3 miliarde de lei în 2027, conform estimărilor Executivului.

Instituțiile prefectului sunt vizate separat, cu o reducere directă de 25% a numărului total de posturi. În plus, funcția de inspector guvernamental se desființează complet, iar personalul va fi transferat într-un corp de rezervă.

Sectoarele exceptate și cazurile speciale

Nu toți bugetarii sunt afectați de aceste tăieri. Ordonanța prevede excepții clare pentru a nu bloca domenii considerate esențiale. Reducerea de 10% a cheltuielilor de personal nu se va aplica pentru:

  • Unitățile și instituțiile din învățământul de stat
  • Spitalele publice și serviciile de ambulanță
  • Instituțiile publice din domeniul culturii aflate în subordinea autorităților centrale
  • Întreaga familie ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională”

Pentru Apărare și Interne, există o justificare specifică: Guvernul susține că reducerea cheltuielilor este compensată de efectele generate de reforma pensiilor militare, care urmează a fi modificată în 30 de zile pentru a crește etapizat vârsta de pensionare. Și Cultura are un regim special. Ministerul de resort are la dispoziție 60 de zile să vină cu propriul plan de reducere a impactului legii salarizării asupra bugetului.

Mai puțini șefi, alte norme de personal

Reforma umblă și la structurile de conducere. O prevedere care a stârnit deja confuzie este revenirea la normativele de personal pentru șefi de dinainte de Legea 296/2023. Concret, un serviciu va avea maximum 7 posturi plus șeful (față de 10+1 acum), o direcție 15+1 (față de 20+1), iar o direcție generală 25+1 (față de 35+1). Pe scurt, mai puțini șefi, nu mai mulți, așa cum s-a interpretat inițial.

Numărul de consilieri de la cabinetele demnitarilor este, de asemenea, redus drastic. Premierul va avea 5 consilieri (de la 9), miniștrii tot 5 (de la 6), iar secretarii de stat rămân cu un singur consilier (de la 2). Tăierile se aplică și la cabinetele aleșilor locali.

Poliția locală va funcționa după o nouă normă: un polițist la 1.200 de locuitori, față de 1.000 în prezent. Localitățile sub 4.500 de locuitori pot avea poliție locală doar dacă își acoperă cheltuielile din venituri proprii, cu maximum 3 posturi. O altă modificare importantă este cea a sporului de doctorat, care scade la 500 de lei brut lunar și se va acorda doar celor care lucrează în domeniul respectiv și au atribuții clare în fișa postului care să justifice acest bonus.

Ce urmează: calendar și un pachet de măsuri colaterale

Calendarul este strâns. Reorganizarea instituțiilor trebuie finalizată până la 1 iulie 2026, iar implementarea efectivă a reducerilor de personal se va face în a doua jumătate a anului, între 1 iulie și 31 decembrie 2026. Autoritățile locale au o alternativă temporară: în 2026 pot doar diminua cheltuielile salariale, urmând ca posturile să fie tăiate efectiv în 2027.

Dar pachetul de măsuri nu se oprește aici. Ordonanța include o serie de prevederi cu impact major în alte domenii:

  • Jocuri de noroc: Operatorii vor avea nevoie, pe lângă licența națională, de o autorizație de la primărie. Consiliile locale vor putea stabili taxe anuale și chiar interzice complet jocurile de noroc pe raza lor.
  • Urbanism: Primăriile care nu exercită controlul disciplinar în construcții vor putea fi amendate direct de Inspectoratul de Stat în Construcții. Se introduce recepția parțială obligatorie pentru clădirile nefinalizate la termen, pentru a putea fi impozitate.
  • Amenzi de circulație: Neplata amenzilor în 90 de zile va atrage suspendarea dreptului de a conduce. Pentru fiecare 50 de lei datorați, permisul va fi suspendat o zi.
  • Fiscalitate: Schimbul de date între ANAF și taxele locale devine obligatoriu prin sistemul PatrimVen. Vânzarea unei mașini sau a unei case va fi condiționată de prezentarea certificatului fiscal, altfel actul este nul de drept.
  • Digitalizare: Toate primăriile trebuie să se înregistreze în Sistemul Național Electronic de Plată Online (SNEP) în 6 luni. Cele care nu o fac riscă să nu mai primească bani de la bugetul de stat. Mai multe detalii despre proceduri sunt disponibile pe platforma oficială.

Implementarea acestui pachet legislativ complex, de la restructurarea de personal la noile reguli fiscale, va fi testul de foc pentru coaliția condusă de Ilie Bolojan în a doua jumătate a anului.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Guvernul Bolojan ordonanta de urgenta posturi bugetari reducere posturi reforma administratiei