Marți, 12 mai 2026. Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat lansarea iminentă a unei aplicații finanțate prin PNRR care va monitoriza zilnic toate achizițiile de software realizate de instituțiile publice din România. Declarațiile au fost făcute în cadrul celei de-a treia ediții a ANIS International Summit 2026, eveniment dedicat pieței IT&C locale și tranziției către un model economic bazat pe inovare.
Auditul achizițiilor publice de software și noul proiect PNRR
Pentru companiile din sectorul tehnologic care participă la licitații publice, transparența a fost mereu un punct nevralgic. Iar lipsa unui inventar centralizat al licențelor și platformelor deținute de stat a generat de-a lungul anilor ineficiențe majore în alocarea bugetară.
„Când am preluat mandatul am găsit un stat care nu ştia exact ce softuri are, ce platforme deţine, nu avea o libertate clară a acestor lucruri şi astăzi avem un început. Nu am finalizat procesul. De săptămâna viitoare intră în producţie, avem un proiect în PNRR, această aplicaţie care va face o actualizare zilnică a tuturor softurilor pe care o autoritate publică, locală, centrală sau orice altă instituţie publică le achiziţionează, astfel încât România să ştie unde este. (…) digitalizarea este o infrastructură de încredere între cetăţean şi stat. Pentru asta am lansat fără hârtie.gov.ro. În două luni, peste 4.000 de oameni ne-au transmis durerile lor, suferinţele lor în relaţia cu statul. Am început să ascultăm. Nu e mult, dar e un început de conversaţie pe care statul român nu o avusese niciodată cu cetăţenii săi”, a explicat reprezentanta Guvernului.
Așa cum semnalează Adevarul într-un material publicat marți, tranziția digitală depinde strict de acest parteneriat public-privat. Ce înseamnă concret această evoluție pentru afacerea dvs. Dacă activați în zona de integrare IT? O vizibilitate mult mai clară asupra cererii reale din administrație și o standardizare a caietelor de sarcini.
Eliminarea documentelor fizice și digitalizarea Casei de Pensii
Dincolo de infrastructura macro, impactul imediat se resimte în reducerea timpilor morți pentru procedurile administrative de bază, aspect care reduce costurile de conformitate pentru departamentele de resurse umane.
Detaliind aceste modificări operaționale, vicepremierul a precizat: „Din acest moment nu mai aveţi nevoie de certificatul de naştere la fiecare interacţiune cu statul sau la fiecare actualizare a cărţii de identitate. Cred că doar la prima, dacă nu greşesc. Prima dată când faceţi cartea elegantă de identitate vă trebuie certificatul de naştere pentru a se asigura autorităţile că au datele corecte. Din acest moment nu mai este nevoie. Nu mai e nevoie de certificatul de căsătorie, nu mai e nevoie de certificatul de deces al partenerului. Schimbarea datelor din cartea de identitate se face automat, iar de la 1 iulie Casa de Pensii va fi o cu totul altă instituţie. Acolo e un proiect amplu de digitalizare şi am avut o colaborare foarte bună. Paşi mici, ştiu, dar pentru omul care nu mai face drumurile astea la ghişeu, pentru un document pe care statul îl are deja, cred că e un pas important. Administraţiile nu se transformă, însă, printr-un discurs sau printr-o aplicaţie, ci se transformă când încep să schimbi reflexele şi obiceiurile unui întreg sistem”.
Cifrele și termenele asumate vorbesc de la sine.
Presiunea obligațiilor europene asupra pieței locale
Însă modernizarea nu se produce într-un vid. Finanțările europene (condiționate strict de jaloanele din PNRR) funcționează ca un catalizator obligatoriu pentru aparatul administrativ, care trebuie să țină pasul cu ritmul impus de sectorul privat.
În viziunea oficialului, mediul de business IT are un rol esențial: „România are toate ingredientele pentru a profita de acest moment. Are cea mai valoroasă industrie de software din regiune, are o generaţie tânără care ştie cum arată normalitatea. Are obligaţii europene care pentru prima dată în istorie o forţează să se mişte înainte, nu înapoi şi are în această sală oameni care pot face diferenţa. Avem un roadmap, documentele sunt publice, direcţiile sunt clare. Datele publice nu mai pot fi retrase printr-un vot în Parlament, iar presiunea pe care transparenţa o creează, această presiune lentă, constantă, irezistibilă, va produce pana la urma declicuri. Nu mâine, poate nu peste un an, dar se va întâmpla… Pentru că politicienii actuali se luptă cu inevitabilul, iar inevitabilul are întotdeauna mai multă răbdare decât orice politician. România a început, în sfârşit, să vadă mai limpede. Sunt oameni care s-au săturat să aştepte şi au creat propriile platforme prin care analizează datele companiilor de stat, ale instituţiilor locale sau centrale. Lucrul acesta nu poate fi oprit. Un popor care încearcă să vată mai limpede nu mai poate fi întors complet în întuneric”.
Un bilanț de mandat în fața investitorilor
Numai că instabilitatea politică rămâne un factor de risc major pentru continuitatea acestor proiecte de digitalizare. Contextul discursului a fost marcat de statutul interimar al actualului cabinet, un element de incertitudine monitorizat atent de investitorii din piața de capital.
Adresându-se antreprenorilor și managerilor prezenți la summit, Oana Gheorghiu a oferit o evaluare neobișnuit de directă a activității guvernamentale: „După cum ştiţi, Guvernul a fost demis. În câteva zile sau în câteva săptămâni vom pleca. Şi totuşi am vrut să vin astăzi aici, nu pentru că am avea o poveste de succes spectaculoasă… Tocmai pentru că nu avem o poveste de succes spectaculoasă. Şi cred că onestitatea valorează mai mult decât orice discurs triumfalist. Mi-aş fi dorit să vin aici astăzi şi să vă spun că în aceste şase luni am transformat România digitală. Mi-aş fi dorit, de fapt, să nu fie nevoie să vă spun asta, ci să simţiţi singuri interacţiunea cu statul român, că lucrurile s-au schimbat fundamental. Dar n-am ajuns acolo. Cred, însă, că e pentru prima oară, după mult timp, când statul român a început să se uite sincer în oglindă. Şi ştiţi ce-am învăţat în aceste şase luni? Că schimbarea reală nu arată ca o revoluţie. Arată ca o bătaie din aripi de fluture, imperceptibilă în momentul în care se întâmplă, dar vizibilă peste o vreme. Că undeva departe încep să se producă nişte valuri. Eu sper că noi am făcut câteva bătăi din aripi. Înainte de orice altceva, trebuie să vă spun că nu eu am dus greutatea acestui proiect de digitalizare, eu sunt doar interfaţa (…) După cum ştiţi, în această perioadă am fost puţin ocupată să vând ţara şi de-aia nu m-am putut ocupa de digitalizare. Glumesc, deşi recunosc că subiectul mi-a consumat multă energie, energie care s-ar fi putut duce în alte zone”.
Următorul test operațional major pentru capacitatea statului de a implementa aceste soluții tehnologice va fi pe 1 iulie, dată la care noul sistem digitalizat al Casei de Pensii trebuie să devină complet funcțional pentru cetățeni.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Două case, o anexă și două mașini, distruse de un incendiu în Ragla
Dolce SportRomânia caută primele puncte cu Bosnia și Herțegovina, sub arbitrajul portughezului Luís Godinho
GetPonyUn pahar de vin cere un interval orientativ de 3,5 ore înainte de condus. Berea și tăria au alte repere
BravonetDupă 40 de ani de carieră, Monica Anghel spune că nu aleargă numai după bani
LylaApa de orez poate netezi temporar părul, dar nu îi grăbește creșterea. Cum o folosești fără să-l încarci
Revista IoanaDouă kiwi verzi apar în studiile despre tranzitul intestinal. Ce a analizat EFSA timp de 15 ani
