Guvernul de coaliție din Slovacia a aprobat miercuri în parlament desființarea Oficiului pentru Protecția Avertizorilor de Integritate (Whistleblower Protection Office) la Bratislava, după ce a trecut peste un posibil veto al președintelui Peter Pellegrini. Decizia afectează sistemul de protecție a persoanelor care raportează corupția și alte fapte penale și a stârnit critici puternice din partea opoziției, societății civile și instituțiilor europene pentru că ar slăbi statul de drept. Conform experților, schimbarea ar putea genera tensiuni între Slovacia și Uniunea Europeană.
Ce s-a întâmplat la Bratislava și de ce contează pentru tine
Parlamentul slovac, dominat de coaliția de guvernare condusă de premierul Robert Fico, a votat pentru abolirea biroului independent care protejează avertizorii de integritate, instituție înființată în 2021 conform directivei UE.
Oficiul avea rolul de a proteja persoanele ce raportează acte de corupție, fraude sau alte nereguli, inclusiv cazuri complexe, fără să fie supuse represaliilor.
Criticii aprobării susțin că decizia slăbește mecanismele anti-corupție din țară, poate afecta încrederea în instituțiile publice și ridică semne de întrebare asupra respectării angajamentelor Slovaciei ca stat membru UE.
Cum s-a ajuns aici un parlament hotărât
Coaliția de guvernare a folosit o procedură accelerată în parlament pentru adoptarea legii, limitând dezbaterile și evaluările de specialitate.
Legea prevede înlocuirea instituției independente cu o nouă structură administrativă, al cărei conducător va fi numit direct de guvern. Potrivit criticilor, acest mecanism va reduce independența protecției avertizorilor și va face posibilă revocarea protecției deja acordate la cererea angajatorilor.
Premierul Robert Fico și alianța sa susțin că actualul sistem a fost folosit în scopuri politice și că este nevoie de o reformă care să includă și protecția victimelor altor tipuri de infracțiuni.
Fico conduce Slovacia din 2023 și a promovat o serie de reforme controversate ale legislației penale și ale instituțiilor de anchetă anticorupție, despre care observatorii spun că pot slăbi cadrul juridic.
Reacția opoziției și a societății civile
Partidele de opoziție, inclusiv Progressive Slovakia, au condamnat decizia ca fiind un atac la statul de drept.
Potrivit opoziției, abolirea biroului de protecție a avertizorilor va descuraja persoanele să raporteze corupția sau fraudele, ceea ce va submina transparența și responsabilitatea publică.
Activistul civic Martin Šimečka a declarat că demersul guvernului reprezintă o „revenire de acțiune împotriva unui oficiu care a îndrăznit să își îndeplinească responsabilitățile”.
Ce spune Uniunea Europeană
Comisia Europeană și Parchetul Public European (EPPO) și-au exprimat îngrijorarea că modificările preconizate ar contraveni directivei UE privind protecția avertizorilor.
Potrivit Comisiei Europene, instituțiile care se ocupă de cazurile avertizorilor trebuie să fie autonome și independente pentru a respecta angajamentele membre ale UE.
De asemenea, EPPO a avertizat că restricționarea protecțiilor poate limita detectarea și investigarea corupției.
Rolul Oficiului pentru Protecția Avertizorilor de Integritate
Oficiul a fost creat în 2021 în baza unei directive europene, cu scopul de a oferi un cadru legal prin care persoanele să raportaze fraude, corupție sau alte abateri fără teama de represalii.
Instituția oferea:
- un mecanism independent de investigare;
- protecția avertizorilor împotriva concedierii sau altor represalii;
- suport juridic și procedural pentru raportare.
Abrogarea oficiului ar permite însă ca protecția oferită anterior să poată fi revizuită sau chiar retrasă la cererea angajatorului.
Interacțiunea cu președintele Slovac
Președintele Slovaciei, Peter Pellegrini, a indicat inițial că ar putea aplica un veto asupra legii, argumentând că modificările sunt pripite și nu răspund îngrijorărilor privind statul de drept.
Totuși, coaliția guvernamentală dispune de suficiente voturi în parlament pentru a depăși un eventual veto prezidențial, ceea ce face legea susceptibilă de a fi reinstituită printr-un nou vot.
Reacții internaționale și riscuri de conflict cu UE
Uniunea Europeană monitorizează evoluțiile legislative din Slovacia, iar Comisia Europeană ar putea cere clarificări sau lua măsuri dacă noile reguli încalcă directivele comunitare.
Analiza din partea ONG-urilor internaționale sugerează că reducerea independenței mecanismelor de protecție a avertizorilor poate afecta capacitatea statului de a combate corupția eficient.
Ce înseamnă pentru cetățeni
Pentru cetățeni și angajați, schimbarea legislativă poate avea următoarele efecte:
- descurajarea raportării corecte a neregulilor;
- scăderea încrederii în instituțiile publice;
- limitarea accesului la un mecanism european de protecție.
Fundalul deciziei
De la revenirea la conducere, premierul Robert Fico a avansat reforme care au atras critici pentru că slăbesc instituțiile independente și mecanismele de combatere a corupției.
Criticii spun că aceste evoluții urmează un trend observat și în alte state UE unde guvernele încearcă să reducă constrângerile instituționale.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
