Executivul se află în centrul unor controverse financiare majore legate de administrarea activelor statului și a banilor publici. Pe de o parte, se discută despre o vânzare accelerată a unor pachete de acțiuni la companiile energetice naționale, iar pe de altă parte, o nouă schemă de ajutor de stat stârnește critici dure din partea opoziției.

Planul pentru gigantii din energie

Iar miza nu este deloc una neglijabilă. Vorbim despre participații evaluate la aproximativ 10 miliarde de lei pe care statul ar intenționa să le valorifice într-un interval extrem de scurt, de doar 3-5 zile, printr-un plasament accelerat privat. Petrișor Peiu, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, a lansat acuzații grave la adresa Executivului privind lipsa de transparență a acestei operațiuni financiare.

„Deși demis de parlament, guvernul,,Vlaicu- Vodă”, patronat de doamna Clara, continuă să preseze pentru a da tunul mandatului: vânzarea acțiunilor deținute la cele mai mari două firme din țară printr-un plasament ascuns, obscur și depate de proprii cetățeni!”, a scris Peiu pe pagina sa de socializare. El susține că metoda aleasă ocolește o ofertă publică secundară (o procedură deschisă tuturor și transparentă care ar dura aproximativ 12 luni).

Politicianul subliniază că argumentele aduse în favoarea acestei grabe nu stau în picioare. „Guvernul continua să mintă și să sfideze o țară întreagă, asumându-și pe față ideea de a vinde în,,3-5 zile” acțiuni Romgaz și Hidroelectrica în valoare de 10 miliarde de lei, în mod fraudulos, ignorând transparența și, mai ales, ignorând proprii cetățeni”, a adăugat acesta.

Discounturi si semne de intrebare pe bursa

Dar haideți să privim puțin dincolo de declarațiile politice și să analizăm mecanismul financiar în sine. Așa cum reiese dintr-o analiză publicată recent de Capital, Executivul ar motiva această decizie prin riscul ca valoarea acțiunilor să scadă dacă se așteaptă un an pentru o procedură transparentă.

Numai că logica piețelor de capital funcționează în ambele sensuri. „Dar și asta este tot o minciună, pentru că s-ar putea, la fel de bine, ca valoarea acțiunilor să crească! Are cumva mâna dreaptă a lui Bolojan vreun glob de cristal care prezice viitorul?”, se întreabă retoric reprezentantul AUR. El critică și faptul că selecția fondurilor de investiții care vor cumpăra aceste pachete va fi făcută de o bancă de investiții desemnată tot de Guvern, ceea ce transformă procesul într-o hotărâre arbitrară, nu într-o procedură de piață.

Cifrele ridică semne de întrebare evidente.

Peiu face o paralelă cu o situație similară din trecut, când mecanismul a fost utilizat, dar subliniază diferența fundamentală de statut. „Da, a mai fost folosită, dar de către un FOND PRIVAT, Fondul Proprietatea, NICIDECUM DE CATRE STAT! Până la urmă, un investitor privat poate să facă ce vrea și sa folosească inclusiv plasarea accelerată. DAR STATUL ARE DATORIA SA LUCREZE TEANSPARENT SI DESCHIS!”. Mai mult, el amintește că în cazul Fondului Proprietatea, discountul la plasarea accelerată privată a fost „între 12 și 16%!”, o pierdere pe care statul nu ar trebui să și-o asume.

Banii contribuabililor si subventiile pentru corporatii

Și totuși, disputele economice ale momentului nu se opresc doar la tranzacțiile bursiere. Deputatul USR Claudiu Năsui a lansat un atac dur la adresa unei noi scheme de ajutor de stat anunțate de Ministerul Finanțelor, evaluată la 5,3 miliarde de lei. Fostul ministru al Economiei a catalogat inițiativa drept un „ajutor social pentru bogați”.

V-ați gândit vreodată cum ajung taxele dumneavoastră să finanțeze exact companiile care vă fac concurență pe piață? Năsui explică exact acest mecanism, subliniind că fondurile provin din economia reală, fiind luate de la cei care produc și plătesc taxe, pentru a fi redirecționate către câteva companii mari subvenționate. El atrage atenția că românii de rând și firmele obișnuite sunt loviți de două ori: suportă taxe mai mari pentru a finanța aceste scheme și se confruntă cu un dezavantaj concurențial pe piață.

Conform deputatului, Executivul preferă să „socializa pierderile și privatiza profiturile”. Să fim serioși, logica economică de bază ne spune că dacă statul dorea o stimulare reală a mediului de afaceri, acele fonduri ar fi putut acoperi o reducere a taxării muncii pentru toți angajații, nu doar ajutoare punctuale.

Detaliile schemei guvernamentale pana in 2036

Dincolo de criticile opoziției, proiectul Ministerului Finanțelor își urmează parcursul birocratic. Pus în dezbatere publică pe 30 aprilie, programul propune un buget total de 5,313 miliarde de lei (aproximativ 1,05 miliarde de euro). Această inițiativă este integrată într-un pachet mai larg de măsuri de relansare economică, adoptat prin OUG 8/2026.

Ținta declarată a autorităților este sprijinirea industriei prelucrătoare și diminuarea dependenței României de importuri. Orizontul de timp este unul lung. Emiterea acordurilor de finanțare se va derula până în anul 2032, în timp ce plățile efective către companiile beneficiare se pot întinde până în 2036. Companiile care vor fi acceptate în acest program vor avea posibilitatea să aleagă între granturi directe și credite fiscale, în funcție de nevoile lor de finanțare și de modul în care își planifică investițiile.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Claudiu Năsui Hidroelectrica Ministerul Finantelor petrisor peiu Romgaz social