Orașul olandez se confruntă cu provocări fără precedent. Sancțiunile americane, mandatele de arestare rusești și scandalurile din interiorul Curții Penale Internaționale pun sub semnul întrebării viitorul justiției internaționale.
În primele zile ale lunii decembrie 2025, sute de diplomați, avocați și activiști s-au reunit la Haga pentru întâlnirea anuală a Curții Penale Internaționale. Atmosfera din sala de conferințe a fost descrisă drept sumbră. Motivul? Instituția care ar trebui să pedepsească cele mai grave crime împotriva umanității se luptă acum pentru propria supraviețuire.
„Nu acceptăm niciun fel de presiune”, a declarat judecătoarea Tomoko Akane, președinta CPI, în discursul de deschidere adresat delegațiilor din cele 125 de state membre. Realitatea din teren spune însă altceva.
Cum au ajuns sancțiunile americane să paralizeze justiția internațională
Pe 6 februarie 2025, președintele Donald Trump a semnat Ordinul Executiv 14203. Documentul autorizează înghețarea activelor și interdicția de intrare în SUA pentru oficialii CPI și pentru oricine sprijină activitatea instanței. Motivul invocat? Mandatele de arestare emise în noiembrie 2024 pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului ministru al apărării Yoav Gallant, acuzați de crime de război în Gaza.
Nouă angajați ai CPI au fost sancționați până acum, inclusiv șase judecători și procurorul-șef Karim Khan. Efectele au fost imediate și devastatoare.
Microsoft i-a anulat lui Khan adresa de email oficială. Procurorul a fost nevoit să treacă la Proton Mail, un serviciu elvețian. Conturile sale bancare din Marea Britanie au fost blocate. Angajații americani ai instanței au fost avertizați că riscă arestarea dacă se întorc acasă.
Două organizații americane pentru drepturile omului s-au retras complet din colaborarea cu CPI. Liderii altora refuză să răspundă la emailurile oficialilor instanței, de teamă că ar putea declanșa o reacție din partea administrației Trump.
„Sancțiunile vor împiedica victimele să aibă acces la justiție”, a avertizat Liz Evenson, directoarea pentru justiție internațională la Human Rights Watch.
Scandalul care a lăsat instanța fără procuror
În mai 2025, procurorul-șef Karim Khan a intrat în concediu administrativ în urma unor acuzații de comportament inadecvat. O angajată, avocată din Malaezia, l-a acuzat că a hărțuit-o și a forțat-o să întrețină relații sexuale împotriva voinței sale. Khan neagă categoric toate acuzațiile.
O investigație a Biroului pentru Supraveghere Internă al ONU este în curs. Între timp, doi procurori-adjuncți au preluat conducerea activității zilnice.
„Decizia mea este motivată de angajamentul profund față de credibilitatea biroului nostru și a instanței”, a scris Khan într-o scrisoare citată de Reuters.
Avocații săi au precizat că nu a demisionat și nu intenționează să o facă. Situația rămâne totuși încurcată.
Un fost președinte în custodia CPI
Vestea bună pentru susținătorii justiției internaționale a venit din Filipine. Pe 11 martie 2025, autoritățile filipineze l-au arestat pe fostul președinte Rodrigo Duterte. El a fost transferat la Haga în baza unui mandat CPI.
Duterte este acuzat de crime împotriva umanității pentru uciderile din cadrul „războiului împotriva drogurilor” pe care l-a condus ca primar al orașului Davao și apoi ca președinte. Procurorii susțin că a fost implicat în 76 de crime comise între 2013 și 2018.
Pe 28 noiembrie 2025, Camera de Apel a respins cererea apărării de eliberare provizorie. Judecătorii au constatat că există riscul ca Duterte să fugă sau să intimideze martorii. Confirmarea acuzațiilor era programată pentru septembrie, dar a fost amânată după ce apărarea a susținut că fostul președinte nu ar fi apt să fie judecat.
Arestarea lui Duterte reprezintă primul caz în care un fost șef de stat din Asia ajunge în custodia CPI. Este un semnal important într-un moment în care instanța are nevoie disperată de victorii.
De ce contează Haga pentru economia locală
Orașul olandez nu este doar o capitală simbolică a justiției. Este și un motor economic. Aproximativ 500 de organizații internaționale își au sediul aici. Împreună, ele oferă peste 20.000 de locuri de muncă și contribuie cu 2,7 miliarde de euro anual la economia locală.
Curtea Internațională de Justiție, brațul judiciar principal al ONU, funcționează în Palatul Păcii construit cu fonduri donate de magnatul american Andrew Carnegie. Curtea Penală Internațională, Europol, Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice și alte zeci de instituții își desfășoară activitatea în același oraș.
În 2024, Haga a înregistrat peste 2,9 milioane de înnoptări turistice. Este o creștere de 74% față de 2019. Vizitatorii cheltuiesc anual peste 650 de milioane de euro în oraș.
Dar această prosperitate depinde de statutul internațional al orașului. Dacă instanțele își pierd relevanța, cine va mai veni la Haga?
Rusia și atacurile cibernetice
CPI nu se confruntă doar cu presiuni americane. În 2023 și 2024, autoritățile ruse au emis mandate de arestare împotriva a opt judecători CPI și a procurorului instanței. Motivul? Mandatul de arestare emis pe numele lui Vladimir Putin pentru presupusa deportare ilegală a copiilor din zonele ocupate ale Ucrainei.
O lege rusă din 2023 incriminează cooperarea cu CPI. Proiecte de lege similare sunt în dezbatere în Knesset-ul israelian.
În septembrie 2023 și iunie 2025, instanța a fost ținta a două atacuri cibernetice sofisticate cu scop de spionaj. Securitatea digitală a devenit o preocupare majoră.
Ce urmează pentru justiția internațională
La întâlnirea anuală din decembrie, oficialii CPI au cerut statelor membre un buget de 195 de milioane de euro pentru operațiunile din 2026. Ironia? Discuțiile au avut loc într-un centru de conferințe care urmează să găzduiască o reprezentație a baletului „Spărgătorul de nuci”.
Păivi Kaukoranta, președinta Adunării Statelor Părți, a recunoscut că 2025 a fost un an dificil pentru instanță. „Este important să rămânem solidari cu instanța și oficialii săi”, a declarat ea.
Judecătoarea Tomoko Akane a subliniat realizările anului în ciuda atacurilor. „Trebuie să ne amintim că lucrăm pentru o cauză, o cauză nobilă chiar dacă invizibilă.”
Curtea și-a extins activitatea în 2025. Pe lângă cazul Duterte, Germania a predat în decembrie pe Khaled Mohamed Ali El Hishri, fost comandant într-o închisoare din Tripoli, acuzat de crime împotriva umanității și crime de război.
Însă întrebările fundamentale rămân. Poate supraviețui justiția internațională într-o lume în care puterile majore o sabotează deschis? Vor mai avea victimele crimelor de război vreo speranță de despăgubire? Răspunsurile vor veni în lunile și anii următori, dar miza nu a fost niciodată mai mare.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetSora lui Ken Urker o acuză pe Gypsy Rose Blanchard că minte. Autumn spune că nu mai erau împreună
LylaCum ajuți copilul într-o ceartă fără să rezolvi totul în locul lui și când trebuie să intervii ferm
Revista IoanaUnele programe de mutare la pensie cer investiții. Cum compari pragul de 920 de euro din Portugalia
News24George Simion cere sprijinul PSD pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan
Dolce SportGică Hagi va discuta cu Burleanu despre mandat după patru înfrângeri în Liga Națiunilor
GetPonyCum se pregătește alimentarea unui Dacia Spring acasă și ce verificări sunt necesare înainte de conectare
