Garanțiile de stat pentru IMM-uri în pericol: Decizie controversată a Curții de Apel Brașov

O instanță românească pune sub semnul întrebării garanțiile pentru proiectele europene

Recent, o hotărâre a Curții de Apel Brașov a generat îngrijorări în rândul firmelor mici și mijlocii din România, care ar putea pierde accesul la garanțiile de stat necesare pentru co-finanțarea proiectelor europene. Această decizie modifică radical soluția anterioară pronunțată de Tribunalul București și ar putea atrage atenția Comisiei Europene asupra modului în care sunt gestionate aceste garanții.

Contextul juridic al cazului

Cazul Vlăsia SRL împotriva OTP Bank și Eximbank este deja cunoscut datorită controversei generate, inclusiv prin anchete jurnalistice care au evidențiat durata excesivă a procesului, ce se află acum în cel de-al 11-lea an. De asemenea, s-au ridicat suspiciuni cu privire la posibilele conflicte de interese între avocați și judecători, precum și intervenția unor rezerviști din serviciile secrete.

Dosarul 32934/3/2013-a apel a fost strămutat succesiv între instanțe până când Curtea de Apel Brașov l-a judecat după o perioadă îndelungată. Hotărârea recent emisă (Decizia 274/AP/2021) a fost motivată abia după mai bine de 200 zile.

Impact asupra IMM-urilor din România

Dacă această decizie va rămâne definitivă, IMM-urile vor suferi pierderi semnificative în următorii ani, mai ales având în vedere că România are alocate fonduri europene record – aproximativ 80 miliarde euro – pentru dezvoltare. Există riscul ca modalitatea actuală prin care Eximbank acordă garanții să fie interpretată ca un ajutor ilegal pentru băncile creditoare.

Comunicarea Comisiei Europene nr.155/2008 subliniază riscurile asociate încălcării normelor privind ajutoarele de stat și consecințele pe care acestea le pot avea asupra statelor membre.

Riscuri legale majore

Această situație ar putea conduce la acțiuni legale împotriva României din partea Comisiei Europene chiar la începutul unei perioade favorabile privind fondurile structurale.În opinia Curții de Apel Brașov, emitentul garanției este tratat ca un actor privat iar executarea acesteia afectează bugetul național și beneficiarii legali ai acestor garanții.

Deciziile controversate ale instanței brașovene

Analizând decizia instanței brașovene se observă că judecătorii nu au ținut cont suficient de legislația europeană specific aplicabilă acestui caz. De asemenea, s-a ignorat dreptul părților implicate la apărare și expertiza contabil-relevant emisese anterior procesului.

Expertizele realizate pe parcurs confirmau faptul că OTP Bank modificase condițiile contractuale inițiale pe baza cărora fusese aprobat accesul la garanția oferită prin intermediul CIFGA (Comitet Interministerial Finanțări Garanții Asigurări). aceste aspecte ridică întrebări serioase cu privire la legalitatea procedurilor urmate atât în cadrul procesului cât și ulterior acestuia.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
firme mici firme mijlocii garantii de stat instanta proiecte europene Romania