Externe

Înaintea alegerilor europene au apărut deja diviziuni ale Comisiei Europene în ceea ce privește politica de migraţie

Înaintea alegerilor europene au apărut deja diviziuni ale Comisiei Europene în ceea ce privește politica de migraţie

 

Încă de pe acum, unele diviziuni privind politica de migrație în cadrul Comisiei Europene, au apărut înaintea alegerilor europene.

La începutul acestei săptămâni, Ylva Johansson, comisarul european pentru migrație, a aruncat apă rece asupra ideilor de a reflecta un plan tulbure al Regatului Unit de a externaliza procesarea cererilor de azil în Rwanda.

Iar, o propunere similară a fost inserată în manifestul politic al Partidului Popular European (PPE), de centru-dreapta, și a fost susținută de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în încercarea sa de a obține un al doilea mandat.

Însă Johansson, un socialist suedez, a declarat că astfel de idei nu sunt permise de legile revizuite ale UE, cunoscute sub numele de pactul privind migrația și azilul.

În afirmaţiile sale, „Dacă întrebarea dumneavoastră este dacă pactul se deschide pentru o soluție, care ar putea arăta ca ceea ce face Marea Britanie cu Rwanda, răspunsul este nu”, a declarat ea reporterilor la Strasbourg.

Și, pentru a-și susține punctul de vedere, ea a spus că persoanele care solicită azil în Europa nu pot fi trimise în altă țară. „Nu există niciun front deschis pentru acest lucru în pact”, a spus ea.

Iar acordul recent al Italiei cu Albania diferă, deoarece se află sub jurisdicția Italiei, iar solicitanții de azil care au fost acceptați vor fi transferați în Italia, a spus ea. Și conceptele care consideră o țară sigură sunt, de asemenea, în regulă, a spus ea, menționând că statele UE pot respinge cererile de azil pe această bază înainte de a le returna acolo.

PPE și Rwanda

Acest comentariu ei împotriva Rwandei este semnificativ din punct de vedere politic. Acesta urmează anunțului lui von der Leyen că speră să obțină un al doilea mandat de președinte al Comisiei.

La începutul acestei luni, ea și-a declarat candidatura sub steagul politic al PPE și a susținut manifestul acestuia, care se face ecoul planurilor britanice de a externaliza azilul în Rwanda.

Manifestul spune că orice persoană care solicită azil în UE ar putea, de asemenea, să fie transferată într-o țară terță sigură și să fie supusă acolo procesului de azil.

„În cazul unui rezultat pozitiv, țara terță sigură va acorda protecție solicitantului la fața locului”, se arată în document.

În prezent, militanții pentru drepturile omului spun că acest lucru este ilegal, menționând problemele juridice tot mai mari cu care se confruntă guvernul britanic, precum și costurile. Printre vocile disidente se numără Stephanie Pope, expert în politici de migrație la Oxfam, o organizație de ajutor internațional.

„Planurile cinice de deportare a solicitanților de azil în țări din afara UE contrazic legislația internațională, europeană și a UE”, a declarat ea, într-o declarație trimisă prin e-mail.

„Acest lucru este dovedit de faptul că instanțele au împiedicat până acum o singură deportare în Rwanda”, a adăugat ea.

În acest sens, opinii similare au fost exprimate de Catherine Woollard, care conduce Consiliul European pentru Refugiați și Exilați, cu sediul la Bruxelles.

În opinia sa, „În primul rând, manifestul sugerează să se refuze intrarea la frontiere dacă se aplică conceptul de țară terță sigură și dacă sunt instituite căi umanitare cu „cote”. În aceste circumstanțe, nu va deveni legal să se refuze accesul persoanelor care solicită azil la frontiere. În conformitate cu dreptul UE și cu dreptul internațional, statele au în continuare obligația de a permite accesul la o procedură de azil”, a spus ea.

De asemenea, ea a contestat și ideile de a suspenda temporar cererile de azil, în cazul în care Belarus sau Rusia, de exemplu, ar face ca oamenii să treacă o frontieră a UE.

Astfel, „Acest lucru evidențiază un paradox ciudat în manifest – de ce se pledează pentru „o schimbare fundamentală a legislației europene în materie de azil”, când UE tocmai a încheiat opt ani de reforme?”, a spus ea, adăugând că acele reforme au fost în mare parte conduse de PPE.

Extrema dreaptă

În contextul politic european, PPE face curte extremei drepte, dublând lupta împotriva migrației, în condițiile în care sondajele sugerează că alegătorii lor vor ieși în masă la vot. Iar președintele său, germanul Manfred Weber, a cerut în trecut ca UE să finanțeze zidurile de la granițe, în declarații care par să liniștească extrema dreaptă.

Anul trecut, organizația de extremă dreapta Identitate și Democrație (ID) l-a declarat pe Weber „băiatul lor de afiș” în ceea ce privește stoparea migrației. „Dacă adoptă politicile noastre, atunci poate că ar trebui să vină să lucreze pentru noi”, a declarat un purtător de cuvânt al ID.

Dar nu este clar dacă pariul PPE de a acapara votanții de extremă dreapta va funcționa.

Margaritis Schinas, vicepreședintele Comisiei Europene, a descris acordul din decembrie privind pactul de azil al UE ca fiind un mijloc de a limita extrema dreaptă.

Dar un studiu realizat la sfârșitul lunii ianuarie de către Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), un think tank, prevede în continuare victorii mari pentru extrema dreaptă. Potrivit acestuia, ID va câștiga probabil 40 de locuri suplimentare în Parlamentul European.

Schinas, un politician grec de centru-dreapta, încadrează acum opoziția față de pact prin echivalarea sprijinului cu președintele rus Vladimir Putin, un criminal de război căutat.

„Cui nu-i place acordul privind pactul? Prietenilor lui Putin nu le place acordul asupra pactului – extrema dreaptă și extrema stângă, ei trag cu luneta împotriva pactului”, a declarat el, la începutul acestei săptămâni, la Strasbourg.

Sursa: euobserver.com

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
migratie Ylva Johansson