Dacă o persoană a murit înainte ca banii ei din Pilonul II să fie mutați la un fond care plătește pensii private, moștenitorii pot cere partea cuvenită administratorului ultimului fond la care a contribuit. Pentru plata unică, administratorul are 30 de zile calendaristice de la primirea cererii cu toate actele.
Poți alege să primești partea ta odată sau în rate pe cel mult cinci ani. Dacă ai propriul cont de Pilon II, poți alege și să adaugi acolo banii moșteniți. Pilonul II este separat de pensia publică.
Cine primește banii și cum se împart
Banii revin persoanelor și în cotele stabilite prin actul de moștenire, nu automat în părți egale soțului, copiilor sau părinților. Articolul 38 din Legea nr. 411/2004 prevede deschiderea unui cont pentru fiecare moștenitor la ultimul fond al persoanei decedate. Fiecare își depune propria cerere și își alege felul în care primește partea sa.
De exemplu, dacă în cont sunt 20.000 de lei, iar actul de moștenire dă trei sferturi unui moștenitor și un sfert celuilalt, părțile brute sunt de 15.000 de lei și 5.000 de lei. Sumele încasate pot fi mai mici după reținerile fiscale și costurile plății.
Cum afli fondul și depui cererea
Casa Națională de Pensii Publice ține evidența participanților la Pilonul II, dar nu plătește banii moșteniți. Dacă nu știi fondul sau nici măcar dacă persoana decedată avea bani în Pilonul II, poți cere în scris sprijinul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), anexând dovada decesului și actul care arată că ești moștenitor. După identificarea fondului, poți verifica administratorul în registrul ASF.
Formularul public ASF pentru aflarea fondului cere datele persoanei care îl folosește și acordul că acele date îi aparțin. Nu îl completa cu datele persoanei decedate ca și cum ar fi ale tale. Cererea de plată se depune la administratorul fondului, nu la ASF sau la casa de pensii.
- Obține certificatul de deces și actul de moștenire care arată cine primește banii și ce cotă îi revine.
- Identifică ultimul fond al persoanei decedate. Dacă nu îl cunoști, cere în scris sprijinul ASF.
- Contactează administratorul fondului pentru formularul de cerere, felul în care primește actele și cerințele privind originalele sau copiile.
- Alege plata unică, plata în rate sau adăugarea părții tale în propriul cont de Pilon II, dacă ești participant.
- Depune cererea și toate actele la administrator. Dacă alegi viramentul, adaugă documentul băncii care arată IBAN-ul și numele titularului contului.
Ce acte trebuie pregătite
Pentru fiecare moștenitor, Norma ASF nr. 27/2017 cere:
- cererea de plată;
- certificatul de deces;
- certificatul de moștenitor sau de legatar ori documentul succesoral echivalent, din care rezultă calitatea de moștenitor și cota cuvenită;
- actul de identitate;
- documentul băncii cu IBAN-ul și titularul contului, dacă plata se face prin virament.
Documentul succesoral poate fi și un certificat suplimentar, un act de partaj voluntar sau o hotărâre judecătorească definitivă. După caz, se adaugă certificatul de naștere al copilului minor, procura autentică pentru persoana care depune actele, documentul de identificare fiscală pentru cine nu are CNP și certificatul de handicap.
Cât primești după taxe și costuri
Valoarea contului se calculează înmulțind numărul de unități de fond cu valoarea unei unități folosită la calculul plății. Administratorul folosește ultima valoare raportată pentru ziua lucrătoare precedentă. De aceea, suma poate fi diferită de cea dintr-o informare mai veche.
Din partea brută se pot scădea contribuția la sănătate, impozitul și costul viramentului bancar sau al mandatului poștal. Pentru veniturile din pensii plătite între 1 august 2025 și 31 decembrie 2027, articolele 100 și 157^6 din Legea nr. 141/2025 prevăd plafonul de 3.000 de lei și contribuția la sănătate de 10% pentru partea care îl depășește, dacă nu se aplică o scutire. Impozitul este de 10% din câștigul impozabil rămas după scăderea contribuțiilor nete, a plafonului și, când este datorată, a contribuției la sănătate. Articolul 101 din OUG nr. 11/2025 pune calcularea și reținerea impozitului în sarcina plătitorului.
De exemplu, pentru o singură plată brută de 10.000 de lei către un beneficiar, din care 6.000 de lei reprezintă contribuțiile nete aferente, câștigul este de 4.000 de lei. Fără scutire, contribuția la sănătate este 10% din 7.000 de lei, adică 700 de lei. Din câștig rămân 300 de lei de impozitat după scăderea plafonului de 3.000 de lei și a contribuției la sănătate; impozitul este 30 de lei. Beneficiarul primește 9.270 de lei înainte de eventualele costuri bancare sau poștale.
Dacă aceeași sumă brută de 10.000 de lei ar fi împărțită, ca exemplu, în zece rate egale, fiecare rată brută ar fi de 1.000 de lei. Reținerile se calculează pentru fiecare rată lunară, nu prin împărțirea sumei nete din exemplul plății unice. Când sunt mai mulți moștenitori, cere administratorului calculul scris pentru partea ta, inclusiv felul în care a aplicat plafonul de 3.000 de lei.
Când vin banii și unde reclami întârzierea
Pentru plata unică, cele 30 de zile calendaristice încep când administratorul primește cererea însoțită de toate documentele. Dacă dosarul este incomplet, termenul se întrerupe și începe din nou după completare. Ratele pot fi întinse pe cel mult cinci ani; pentru cererile finalizate până pe 9 ale lunii, norma ASF prevede data de 10 pentru plata lunară.
Costurile bancare sau poștale pot diferi în funcție de administrator și de metoda de plată. Înainte să alegi, poți cere suma brută, reținerile și costul plății. Dacă plata întârzie după depunerea dosarului complet, cere mai întâi administratorului o explicație în scris.
Dacă problema nu se rezolvă, poți trimite o petiție ASF prin poștă, la registratură, prin e-mail sau prin formularul online. ASF trebuie să răspundă în 30 de zile de la înregistrare și poate prelungi termenul cu cel mult 15 zile dacă sunt necesare verificări suplimentare, cu anunțarea petiționarului. Un apel telefonic la ASF nu înregistrează o petiție.
Întrebări frecvente
Pierd banii dacă nu îi cer în trei ani?
Nu. Articolul 136 din lege spune că dreptul de a cere plata nu se stinge prin trecerea timpului. Cei trei ani privesc informările trimise de administrator, nu pierderea banilor.
Cum primește banii un copil minor?
Cererea este făcută de reprezentantul legal sau de curator. Plata se face într-un cont pe numele copilului ori prin mandat poștal la domiciliul lui.
Poate o persoană împuternicită să încaseze banii?
Persoana împuternicită prin procură autentică poate depune actele, dar plata se face numai moștenitorului. Pentru virament, contul trebuie să fie pe numele beneficiarului.
Există penalități dacă aleg plata în rate?
Nu. Legea permite plata în rate pe cel mult cinci ani fără penalități pentru această alegere.
Ce se întâmplă dacă banii fuseseră deja mutați la un fond de plată?
Procedura de mai sus privește decesul petrecut înainte de acel transfer. Pentru banii deja mutați, trebuie verificată procedura fondului care plătește pensia privată.
Surse verificate la 11 noiembrie 2026: Legea nr. 411/2004; Norma ASF nr. 27/2017; ghidul ASF despre Pilonul II; formularul ASF de identificare a fondului și registrul ASF al fondurilor private; informațiile CNPP despre serviciile electronice; Legea nr. 141/2025; OUG nr. 11/2025; OG nr. 27/2002.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Trei cetățeni pakistanezi nu mai au drept de ședere în România. Intrarea le este interzisă zece ani
Dolce SportChindia Târgoviște urcă pe primul loc în Liga 2 după 4-1 cu SC Popești-Leordeni
GetPonyMașinile de serviciu premium predomină la directori în studiul Business Lease România, cu 71% din răspunsuri
BravonetTurneul „Noaptea de-a fi om” revine în decembrie cu zece spectacole. Biletele sunt în vânzare
LylaCum recunoști semnele depresiei postpartum și unde ceri ajutor în România
Revista IoanaDouă toxine din alimente pot afecta ADN-ul. Expunerea estimată trece pragul de îngrijorare în majoritatea grupelor de vârstă
