Încrederea europenilor în Statele Unite? S-a prăbușit. Doar 16% mai văd America un aliat de nădejde. Vorbim de o cădere dramatică, 22 de procente în doar opt luni. Reacția logică ar fi o înarmare rapidă a continentului, ca să-și poarte singur de grijă. Realitatea, însă, e complet pe dos. O dilemă care sfidează orice calcul politic, așa cum arată o analiză Foreign Policy, scrie Digi24.
Surprinzător sau nu, fix țările care se tem cel mai tare de o Americă ostilă și de colapsul NATO sunt cele mai zgârcite când vine vorba de costurile unei apărări proprii. În Germania, Franța și Spania, aproape 30% din populație vede SUA un „rival” sau chiar „adversar”. Iar ideea unei armate europene independente? Nu stârnește niciun entuziasm.
Polonia cheltuie 4,7% din PIB, Spania zice că „Rusia nu ajunge la Pirinei”
Sunt două Europe, practic. Două lumi paralele. La o extremă, flancul estic al NATO simte amenințarea rusă în ceafă. Acolo, investițiile în apărare explodează. Polonia? A ajuns să aloce o sumă colosală armatei: 4,7% din PIB în 2025, adică mai mult, procentual, decât Statele Unite. Balticele vorbesc deja de un prag de 5% din PIB în anii ce vin.
Ironia sorții? Exact aceste state sunt cele mai pro-americane de pe continent. Pentru ele, reînarmarea nu înlocuiește NATO. Dimpotrivă. E un mod de a betona alianța, de a forța mâna Washingtonului să rămână implicat. Un sondaj recent confirmă: doar 29% dintre polonezi îl văd pe Trump drept „inamicul Europei”. Media europeană e de 51%.
La polul opus, statele occidentale. Premierul spaniol Pedro Sanchez a pus punctul pe i, rezumând mentalitatea de acolo: „Rusia nu va ajunge niciodată până la Pirinei”. Corect, în teorie. Doar că afirmația ignoră un detaliu vital. Ce se întâmplă dacă forțele ruse ocupă, chiar și pentru o lună, un singur sat din Estonia? Credibilitatea întregii Uniuni Europene ca proiect de securitate se face praf.
Italia și Franța: Giganții care se tem mai mult de nota de plată decât de Putin
Italia întruchipează perfect acest paradox. Italienii știu că America lui Trump nu mai e un partener de încredere. Dar tradiția lor pacifistă, adânc înrădăcinată, îi face să creadă că banii pentru armată aduc conflicte, nu le rezolvă. Rezultatul? Doar 1,54% din PIB pentru apărare în 2024, sub ținta de 2%. Guvernul de la Roma promite că va atinge pragul în 2025, dar mai mult din artificii contabile, nu din investiții reale. Iar oamenii gândesc la fel: 57% dintre italieni se opun creșterii bugetului militar.
Cazul Franței e mai complicat. Încă din 2017, președintele Emmanuel Macron a fost campionul „autonomiei strategice”. Sub mandatul său, bugetul apărării a sărit de la 32 la 47 de miliarde de euro. „Ca să fii liber în această lume, trebuie să fii de temut”, spunea el. Acum, însă, Macron e la un minim istoric de popularitate, 11%. Viitorul e incert. Jordan Bardella, de la extrema dreaptă, conduce detașat în sondajele pentru prezidențialele din 2027. El promite continuarea reînarmării, dar se opune trimiterii de trupe sau rachete cu rază lungă în Ucraina. Mai mult, împreună cu Viktor Orban, conduce un grup în Parlamentul European care vrea să blocheze ajutorul pentru Kiev.
Al doilea „Zeitenwende” german: Oportunitate sau un nou conflict în UE?
Poate Germania să schimbe peisajul? Berlinul pare să fi înțeles miza. A creat un fond special de 1 trilion de euro pentru apărare. Un punct de cotitură istoric, un „Zeitenwende” care rupe cu pacifismul postbelic. Strategia e deșteaptă. Reînarmarea nu e prezentată ca un sacrificiu, ci ca o șansă de a stimula economia. La urma urmei, Germania găzduiește giganți ai industriei de armament.
Există, însă, o limită. Guvernele din sudul Europei se tem că planurile astea vor umple buzunarele industriilor germane și franceze, în timp ce lor le va rămâne doar nota de plată. Dacă reînarmarea va fi văzută ca un simplu transfer de bani de la sud la nord, se va izbi de același zid de opoziție care a dinamitat și alte inițiative fiscale ale UE.
Toți ochii pe Trump. Marea așteptare care lasă Europa vulnerabilă
Concluzia? Mulți lideri europeni joacă la loto. Pur și simplu. Ei pariază că Donald Trump va pleca de la Casa Albă, în loc să se pregătească pentru o lume fără umbrela de securitate americană. Cât timp statele care nu mai au încredere în SUA refuză să plătească pentru a înlocui protecția Washingtonului, Europa rămâne blocată în acest paradox periculos. Un continent unde cei mai dispuși să lupte încă speră că America îi va salva. Din nou.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportSCM Râmnicu Vâlcea a învins Metzingen cu 39-24 în prima manșă a preliminariilor European League
GetPonyBucureștiul propune restricții pentru mașinile vechi din 2027. Cum ar putea scădea prețurile pe piața second-hand
BravonetPaula Cojocari explică de ce divorțează de Stelian Ogică după doar patru luni de căsnicie
LylaPielea poate pierde aproximativ 30% din colagen în primii cinci ani de menopauză. Ce pot face tratamentele
Revista IoanaCum obții un permis gratuit de transport prin Europa dacă împlinești 18 ani în 2026. Înscrieri până pe 15 octombrie
News24Flavius Caba explică de ce propunerea Iranului are șanse reduse să aducă rapid pacea în Golf
