Este posibil ca oficialii, academicienii și liderii din domeniul tehnologiei să fi tras semnale de alarmă cu privire la puterile inteligenței artificiale, dar în România, guvernul îmbrățișează pe deplin revoluția IA după ce a numit un robot consilier.
Dezvoltat de Humans.ai, un start-up local, robotul înalt de 2,5 metri, îmbrăcat în oglindă, numit Ion – echivalentul românesc al lui John – este echipat cu o voce masculină impunătoare. Descoperirile sale au ca scop aprofundarea înțelegerii de către guvern a preocupărilor publicului.
Distopie? Nu chiar, spune Sebastian Burduja, ministrul român al inovării. „Este prima încercare, primul experiment, de a folosi inteligența artificială pentru a conecta cetățenii obișnuiți cu factorii de decizie”, a declarat el pentru Financial Times. „Cred că are un mare potențial de a consolida democrația și de a consolida legitimitatea guvernelor.”
Citeste si:
Datele lui Ion se bazează pe scanarea automată a postărilor din social media, pe un hashtag unic și pe mesajele primite de la public prin intermediul site-ului său dedicat. Robotul fizic este conceput doar pentru a ajuta publicul – și angajații guvernamentali – să înțeleagă cum funcționează IA. Deocamdată, datele sunt distilate în rapoarte pentru funcționarii guvernamentali.
Cel puțin un raport a fost compilat pe baza constatărilor lui Ion din martie, când a fost lansat robotul, potrivit Humans.ai. Nu este clar cât de mult a influențat acest lucru politica oficială.
„Este un experiment, așa că nu am văzut cu adevărat niciun guvern din lume folosind acest lucru și reacționând la fața locului și nu știm cum ar arăta în practică”, a declarat Burduja. „Visul ar fi ca Ion să propună recomandări politice pe baza a ceea ce spun oamenii (despre) legislația actuală”.
Deși Ion a fost lăudat la nivel internațional după lansarea sa în cadrul unei ședințe de guvern la începutul lunii martie, opiniile în rândul românilor „au fost mai amestecate”, recunoaște Burduja. „Unele dintre glume au fost: ‘În sfârșit, guvernul a găsit inteligența, inteligența artificială'”, a spus el.
Alexandru Panait, un expert român în blockchain și inovație digitală, a declarat că, deși este bine să vadă că România urmărește proiecte de înaltă tehnologie, Ion nu are „nicio utilitate reală” și a fost cel mai bine descris ca fiind „fum și oglinzi”.
„Nu se poate comunica cu această „inteligență artificială”, ci doar se introduce un text în baza de date, cu promisiunea că acesta va fi procesat ulterior de AI”, a spus el. „Dacă vreți să aflați opinia românilor … simpla citire a știrilor sau (realizarea) unui sondaj de opinie ar fi un instrument mai eficient din punct de vedere al costurilor și mai puțin complex.”
Ion a primit aproximativ 1 milion de mesaje, au declarat dezvoltatorii săi. În timp ce principalele preocupări au fost previzibile – cum ar fi educația, asistența medicală și infrastructura – subdatele pot descoperi nevoi mai de nișă, cum ar fi accesul la medicamente pentru cetățenii cu venituri mici. Aproximativ 270.000 de persoane au ridicat probleme legate de gestionarea deșeurilor.
„În esență, românii pot vorbi cu oficialii lor aleși în fiecare zi, în fiecare secundă”, a declarat Burduja, cel mai tânăr ministru în funcție din România. „Aceasta este o îmbunătățire uriașă față de sistemul actual, în care această conversație are loc în principal în preajma alegerilor.”
Într-un schimb de replici destul de stângaci, ministrul în vârstă de 37 de ani a încercat să arate Financial Times capacitățile robotului și modul în care acesta interacționează cu cetățenii. „În fiecare an”, i-a spus ministrul lui Ion, România „pierde 200.000 dintre cei mai inteligenți și mai muncitori oameni ai săi”, care au ales să se mute în străinătate.
O linie albă de bare și text s-a aprins pe dispozitivul impunător în timp ce vorbea: „Ce ar trebui să facem pentru ca România să devină o țară mai atractivă pentru tinerii și profesioniștii săi talentați?” Ion a precizat că „254.473 de români sunt și ei interesați de acest subiect”.
Ca un Socrate al zilelor noastre, Ion este programat să continue să pună întrebări și să meargă „din ce în ce mai adânc” în preocupările publicului, a explicat Vali Malinoiu, șeful blockchain la Humans.ai.
Dar metoda socratică este doar începutul experimentului României cu IA guvernamentală. O versiune îmbunătățită, care va fi lansată în această vară, va fi programată să dea răspunsuri, a spus el.
Actualizarea, pe care Malinoiu a descris-o ca fiind o „conversație cu datele”, va fi dotată cu un tablou de bord care va permite oficialilor guvernamentali să filtreze datele pe perioade de timp și locații specifice, pe baza unor categorii precum „sentimentul general”, „emoții de top” și „subiecte de top”. Oficialii vor putea să facă clic pe subiecte și să îi adreseze lui Ion întrebări prin intermediul unui chatbot, cum ar fi „Ce îi îngrijorează pe oamenii din București?”
„Avantajul lui Ion este că l-am proiectat de la zero, fără informații prealabile, fără nimic, deci ceea ce știe Ion este de la populație”, a adăugat el.
În timp ce guvernele din întreaga lume se confruntă cu ascensiunea inteligenței artificiale, multe dintre ele descoperă modalități noi prin care tehnologia poate servi intereselor naționale. Marea Britanie, de exemplu, utilizează IA în domeniul sănătății pentru lucruri precum analiza imaginilor cu raze X și monitorizarea de la distanță a pacienților; SUA a crescut investițiile în IA în sectoare precum apărarea națională și transporturile.
Între timp, în sudul Indiei, în statul Tamil Nadu, în sudul Indiei, a fost lansată o aplicație care îi ajută pe fermieri să identifice infecțiile cu dăunători ai culturilor. Utilizări mai orwelliene, în special în China, includ tehnologia de recunoaștere facială pentru a monitoriza îndeaproape cetățenii și a le clasifica comportamentul într-un sistem de puncte care poate limita accesul la anumite servicii.
Românii nu sunt străini de ochii indiscreți ai oficialilor. În timpul domniei liderului comunist Nicolae Ceaușescu, care a luat sfârșit în 1989, românii au fost supuși unei supravegheri omniprezente care includea ascultarea convorbirilor telefonice, interceptarea corespondenței și, uneori, pedepsirea pentru contactul cu străinii. Cu toate acestea, zeci de ani mai târziu, Ion nu a întâmpinat nicio opoziție notabilă.
Scepticii privind utilitatea lui Ion spun că există funcții utile pentru IA în România. Panait, expertul în blockchain, a citat chatbots pentru a ajuta cetățenii să navigheze în birocrația țării sau algoritmi care ar putea scurta timpii de așteptare la liniile telefonice directe pentru serviciile de urgență.
Burduja, ministrul inovării, a recunoscut birocrația uneori kafkiană a țării sale și a spus că AI ar putea reduce birocrația. Dar el a respins criticile experților și liderilor din domeniul tehnologiei care au cerut un moratoriu asupra IA generativă.
„Există întotdeauna un echilibru între prudență și inovație, între reglementare și inovație, iar eu aș tinde întotdeauna să greșesc pe partea de inovație. Viitorul aparține cu adevărat celor curajoși, iar tehnologia va fi cu siguranță o parte din el.”
Sursa – www.ft.com
