De la Revoluție și până astăzi, scena politică românească a fost martora a nu mai puțin de 51 de încercări de a demite guverne prin moțiune de cenzură. Prima tentativă a avut loc pe 14 martie 1993 împotriva Guvernului Nicolae Văcăroiu, iar cea mai recentă menționată în arhive este cea din decembrie 2025, contra Guvernului Bolojan. Dincolo de zgomotul politic, cifrele arată o realitate cruntă pentru opozițiile succesive: doar șase moțiuni au trecut.
Cei 6 premieri demiși prin votul Parlamentului
Deși s-a încercat de multe ori, primul guvern care a picat în urma unei moțiuni de cenzură a fost cel condus de Emil Boc, abia pe 13 octombrie 2009. Inițiativa PNL și UDMR, susținută de PSD, purta numele „11 împotriva României” și a fost adoptată cu 254 de voturi „pentru” și 176 „împotrivă”. Numai că Boc a rămas premier interimar și, în decembrie, a fost validat din nou în fruntea Guvernului Boc 2.
Următorul pe listă a fost Mihai Răzvan Ungureanu. Pe 18 aprilie 2012, moțiunea depusă de PNL și PSD a trecut lejer, cu 235 de voturi „pentru” și doar nouă „împotrivă”. A urmat apoi un caz cu adevărat special în politica românească. Pe 21 iunie 2017, Sorin Grindeanu a fost demis printr-o moțiune inițiată chiar de partidul său, PSD, și de partenerul de coaliție ALDE, după ce i-a fost retras sprijinul de către Liviu Dragnea. Moțiunea, denumită „România nu poate fi confiscată. Apărăm democraţia şi votul românilor”, a fost votată în mai puțin de trei ore cu 241 de voturi favorabile.
Iar lista continuă. Viorica Dăncilă a fost demisă pe 10 octombrie 2019, după ce o moțiune inițiată de un număr record de partide (PNL, USR, PMP, PRO România, ALDE, UDMR și minorități) a strâns 238 de voturi. Câteva luni mai târziu, pe 5 februarie 2020, a căzut și Guvernul Ludovic Orban. Moțiunea „Guvernul Orban/PNL, privatizarea democraţiei româneşti”, inițiată de PSD și UDMR, a trecut cu 261 de voturi. Ultimul premier demis astfel a fost Florin Cîțu, pe 28 septembrie 2021. Moțiunea PSD, „Stop sărăciei, scumpirilor şi penalilor! Jos Guvernul Cîțu”, a înregistrat cel mai mare număr de voturi din istorie: 281.
Istoria celor 46 de eșecuri politice
Dar ce s-a întâmplat cu restul de 45 de încercări? Ei bine, cele mai multe au fost simple exerciții de imagine politică. Prima moțiune din istoria post-decembristă, cea din 1993 împotriva lui Nicolae Văcăroiu, avea un nume tehnic, „Moţiune de cenzură privind Strategia de reformă economico-socială a programului de guvernare”, și a picat cu 192 de voturi „pentru” și 260 „împotrivă”.
Lucrurile au devenit mai acide în timpul guvernării Adrian Năstase (2000-2004), când au fost doar două tentative. Una dintre ele, din 31 martie 2003, se numea, de exemplu, „Mafia sufocă România – Corupţia Guvernului P.S.D. sărăceşte România”. A picat la vot cu 281 de voturi „împotrivă”.
Cifrele vorbesc de la sine.
Recordul de moțiuni depuse într-o singură legislatură a fost între 2008 și 2012, cu 11 inițiative, dintre care doar două au avut succes. Și Victor Ponta a fost vizat de patru moțiuni între 2012 și 2016, dar a scăpat de toate. Una dintre ele, din septembrie 2014, se intitula „Victor Ponta pune în pericol statul de drept! Opriţi fraudarea alegerilor de către PSD!” și a strâns doar 154 de voturi, insuficiente pentru demitere (era nevoie de 275). În schimb, legislatura 2016-2020 deține recordul de moțiuni reușite: trei din nouă depuse. Iar în actuala legislatură, începută în 2024, au fost deja șapte moțiuni inițiate de AUR, SOS RO, POT sau PACE, toate eșuate.
Cum funcționează, de fapt, acest mecanism
V-ați întrebat vreodată care sunt regulile jocului, pe bune? Constituția României, la articolul 113, este foarte clară. Se specifică faptul că, „în şedinţă comună, Camera Deputaților și Senatul ,,pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”.
Pentru a fi demarată, procedura are nevoie de semnăturile a cel puțin o pătrime din numărul total al parlamentarilor. Odată depusă, moțiunea se comunică Guvernului și se dezbate la trei zile după ce a fost prezentată în plenul reunit al celor două Camere.
Există și o prevedere menită să descurajeze folosirea abuzivă a acestui instrument (un detaliu tehnic, dar esențial în jocurile politice). Dacă moțiunea de cenzură este respinsă, semnatarii ei nu mai pot iniția o nouă moțiune în aceeași sesiune parlamentară, cu o singură excepție: dacă Guvernul își angajează răspunderea pe un proiect de lege.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Lyla11 creme pentru riduri recomandate de Allure, de la piele sensibilă la riduri adânci
Revista IoanaAVC-ul ischemic se tratează în primele șase ore. Ce spune medicul despre cazurile până la 24 de ore
News24Florin Prunea vede România învingătoare cu 4-0 în Suedia înaintea debutului din Liga Națiunilor
Dolce SportGaziantep a făcut 0-0 cu Fenerbahce și a rămas neînvinsă după plecarea lui Mirel Rădoi
GetPonyBMW pregătește producția pentru iX5 Hydrogen, cu autonomie estimată la 750 km WLTP
BravonetShanina Shaik va avea al doilea copil. Va fi primul ei bebeluș cu Ryan Press

