Josep Borrell: Israelul folosește foametea ca armă de război

Israelul se folosește de foamete pentru a duce războiul în Gaza, a declarat șeful afacerilor externe ale UE, Josep Borrell, în fața celui mai înalt organism al ONU, într-una dintre cele mai puternice acuzații ale sale din 7 octombrie.

Astfel, „Foametea este folosită [by Israel] ca armă de război [sic] și atunci când condamnăm ceea ce se întâmplă în Ucraina, trebuie să folosim aceleași cuvinte pentru ceea ce se întâmplă în Gaza”, a declarat Borrell într-un discurs în cadrul Consiliului de Securitate al ONU (CSONU) de la New York, marți (12 martie).

Șeful afacerilor externe al UE, Josep Borrell, a declarat că a dorit să „vorbească din inimă”

În prezent, aproximativ 500.000 de persoane se află „în pragul foametei” în Gaza, deoarece Israelul blochează camioanele cu ajutoare, a declarat Borrell.

În precizările sale, „Acesta nu este un dezastru natural. Nu este un cutremur sau o inundație – este provocat de om”, a spus el.

Astfel, „Cer Israelului să nu împiedice sprijinul umanitar să meargă pe calea naturală, care este drumul. Sute de camioane ar trebui să vină în Gaza pentru a evita înfometarea a sute de mii de oameni”, a adăugat el.

În contextul politic, Josep Borrell, un politician spaniol de centru-stânga, a mai acuzat deja anterior Israelul de încălcarea dreptului internațional în Gaza, unde a ucis până acum peste 31.000 de persoane.

În acelaşi sens, grupul Human Rights Watch, cu sediul la New York, a declarat, de asemenea, la 18 decembrie, că Israelul „folosește înfometarea civililor ca metodă de război în Fâșia Gaza, ceea ce reprezintă o crimă de război”.

Concret, cuvintele de marți ale înaltului diplomat al UE au fost cele mai specifice acuzații de crimă de război pe care le-a făcut.

Mai mult, Borell a încălcat, de asemenea, un tabu al diplomației UE – împotriva comparării agresiunii israeliene împotriva palestinienilor cu agresiunea rusă împotriva ucrainenilor.

Practic, UE a declarat că agresiunea israeliană a fost justificată deoarece gruparea palestiniană Hamas a atacat Israelul pe 7 octombrie, ucigând aproximativ 1.200 de israelieni și luând aproximativ 250 de ostatici.

Invazia Rusiei în Ucraina în 2022 a fost neprovocată

Josep Borrell și-a dublat opiniile și în sesiunea de întrebări și răspunsuri de la închiderea evenimentului de la CSONU.

Astfel, „Folosirea foametei ca armă de război este o crimă și acest lucru este valabil indiferent dacă o vedem în Ucraina sau în Gaza”, a spus el.

La rândul său, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, un politician german de centru-dreapta care a fost în mod caracteristic mai blândă cu Israelul într-un discurs susținut în aceeași zi în Parlamentul European.

În afirmaţiile sale, „Am văzut cu toții rapoartele despre copii care mor de foame. Nu se poate așa ceva”, a declarat ea marți la Strasbourg, fără a da vina pe Israel.

În plus, „Protecția civililor trebuie să fie asigurată în orice moment, în conformitate cu dreptul internațional”, a adăugat ea, tot fără a face referire la Israel.

Mai mult, Von der Leyen a făcut apel la „o pauză umanitară imediată” și a vorbit despre eforturile UE de a livra alimente pe mare și pe calea aerului.

Dar grupurile umanitare spun că înființarea coridorului maritim va dura prea mult timp, în timp ce parașutările aeriene sunt prea mici pentru a preveni foametea.

Miniștrii de extremă-dreapta din guvernul israelian au cerut o epurare etnică urmată de reinstalarea israeliană în Gaza.

În prezent, Israelul a acuzat, de asemenea, principala agenție de ajutorare a palestinienilor din cadrul ONU, UNRWA, că adăpostește teroriști.

În urma acestor acuzații încă nedovedite, mai mulți donatori ai UNRWA au retras fondurile, punând în pericol viitorul agenției.

Iar Borrell a încadrat abordarea Israelului față de UNRWA în contextul opiniilor extremiste israeliene privind refugiații palestinieni.

În opinia sa, „UNRWA există pentru că există refugiați palestinieni și nu vom face ca refugiații să dispară făcând ca UNRWA să dispară – ei vor fi în continuare acolo”, a declarat el marți la New York.

Însă, ambasadorii SUA și Franței, care au luat de asemenea cuvântul, au spus puține lucruri despre Gaza.

În viziunea sa, Franța și-a exprimat sprijinul pentru ca UE să plătească 82 de milioane de euro către UNRWA în acest an, așa cum era prevăzut inițial.

Iar, trimisul american, la fel ca von der Leyen, a vorbit despre „nevoile imense” ale poporului palestinian și despre ajutor „atunci când violențele se vor sfârși”, fără a da vina pe Israel.

Sarcasm rusesc?

Însă, dezbaterea din cadrul CSONU a fost convocată de Japonia pentru a discuta despre cooperarea dintre ONU și UE.

Ambasadorul rus a vorbit pe larg despre „neocolonialismul, rusofobia, furia neputincioasă antirusească” a UE și a numit-o „bloc agresiv și expansionist”.

Astfel, „Se pare că el [the Russian ambassador] a fost sarcastic. Nu știu dacă să râd sau să plâng … se simte vreunul dintre voi atacat de UE? Câte țări bombardăm?”, a răspuns Borrell, într-o întrebare retorică.

De altfel, niciunul dintre ceilalți vorbitori din CSONU nu a mușcat momeala Rusiei.

În opinia sa, ambasadorul algerian i-a mulțumit lui Borrell pentru cuvintele sale „curajoase” cu privire la Gaza.

Iar ambasadorul Mozambicului a solicitat ajutorul UE pentru organizarea de alegeri în Republica Centrafricană, unde Rusia și-a construit o influență puternică.

La rândul său, China a îndemnat blocurile de putere globale să se retragă din confruntare. În replică, Borrell a declarat că „UE nu are nimic împotriva Chinei ca putere politică și economică majoră”.

Toate discursurile despre duelul dintre Borrell și von der Leyen de la ONU și din Parlamentul European au avut loc, de asemenea, în contextul în care Israelul a amenințat că va invada Rafah, în sudul Fâșiei Gaza – o acțiune care ar putea crește și mai mult numărul victimelor civile și ar risca o escaladare regională.

La rândul lor, liderii UE intenționează să ceară o „pauză umanitară” în Gaza la summitul de la Bruxelles din 21 martie, potrivit unui proiect de declarație a summitului.

Însă, aceste eforturi ale UE, de a răci agresiunea premierului israelian Benjamin Netanyahu, prin suspendarea avantajelor comerciale sau prin includerea pe lista neagră a coloniștilor israelieni violenți, au intrat în impas, pe fondul întârzierilor procedurale ale Comisiei Europene și al opoziției ungare.

Aşadar, Franța, Germania, Republica Cehă și România, care sunt principalii furnizori de arme ai UE către Israel, au refuzat, de asemenea, să vorbească deocamdată despre un embargo.

Sursa: euobserver.com

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24SRI respinge acuzațiile lui Ludovic Orban despre implicarea în politicăDolce SportPSG a învins Barcelona cu 4-2 după două egalări ale catalanilor în Champions LeagueGetPonyUn acord politic european ar permite vânzarea mașinilor noi cu motor termic după 2035BravonetPrințul Harry caută împăcarea cu regele Charles și prințul William după șase ani de tensiuniLylaCum recunoști dependența de jocuri de noroc și ceri ajutor înainte ca datoriile să afecteze întreaga familieRevista IoanaOsteoporoza provoacă zilnic 282 de fracturi în România. Cine poate face gratuit testul pentru oase