Kremlinul respinge acuzațiile europene privind planuri de atac asupra NATO

Kremlinul a respins marți afirmațiile liderilor europeni potrivit cărora Vladimir Putin ar dori să restaureze Uniunea Sovietică și ar pregăti un atac asupra NATO. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a catalogat aceste declarații drept „prostie totală”. Reacția vine după ce cancelarul german Friedrich Merz a avertizat că Rusia reprezintă o amenințare directă pentru alianța nord-atlantică.

Peskov respinge punctual declarațiile lui Merz

Dmitri Peskov a răspuns direct declarațiilor făcute luni de cancelarul german Friedrich Merz în cadrul emisiunii ARD-Arena. Merz afirmase că Putin vrea să readucă „vechea Uniune Sovietică” și că Europa trebuie să se apere împotriva intențiilor clare ale Rusiei de a ataca NATO.

„Nu este adevărat”, a declarat Peskov reporterilor. „Vladimir Putin nu vrea să restaureze URSS pentru că este imposibil, iar el însuși a spus acest lucru în mod repetat.”

Peskov a adăugat că asemenea discuții sunt lipsite de respect față de partenerii Rusiei. „Aparent, domnul Merz nu știe acest lucru”, a subliniat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Pregătirile de atac asupra NATO, considerate „prostie totală”

Referitor la afirmațiile că Rusia s-ar pregăti să atace un stat membru NATO, Peskov a fost la fel de tranșant. „În ceea ce privește pregătirea unui atac asupra NATO, aceasta este o prostie totală”, a declarat oficialul rus.

Peskov i-a îndemnat pe observatori să asculte „sursa primară”, adică pe președintele Putin însuși. Acuzațiile liderilor europeni, a spus el, nu reflectă realitatea și sunt folosite pentru a justifica planurile de reînarmare.

Merz justifică militarizarea prin amenințarea rusă

Cancelarul german Friedrich Merz a explicat în emisiunea televizată că militarizarea țărilor NATO este determinată de teama față de restaurarea URSS. Potrivit lui Merz, doctrinele de stat rusești indică faptul că Moscova se pregătește să atace statele membre ale alianței.

„Putin vrea să readucă vechea Uniune Sovietică, iar acest lucru nu privește doar Ucraina. Trebuie să ne apărăm împotriva acestui lucru”, a declarat Merz.

Cancelarul a comentat și posibilitatea reintroducerii serviciului militar obligatoriu în Germania. „Dacă serviciul voluntar funcționează, voi fi fericit. Dacă nu, va trebui să discutăm din nou problema serviciului militar obligatoriu”, a adăugat politicianul german.

Context. Declarația lui Putin din 2005

Comentatorii occidentali invocă de ani de zile nostalgia lui Putin pentru URSS. Ei citează frecvent declarația acestuia din aprilie 2005, când a numit prăbușirea Uniunii Sovietice „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului”.

În discursul său către Adunarea Federală a Rusiei din 2005, Putin a spus: „În primul rând, ar trebui să recunoaștem că prăbușirea Uniunii Sovietice a fost un dezastru geopolitic major al secolului. Pentru națiunea rusă, a devenit o adevărată dramă. Zeci de milioane de concetățeni și compatrioți s-au trezit în afara teritoriului rus.”

Oficialii ruși au respins constant interpretarea occidentală a acestei declarații. Ei susțin că Putin se referea la consecințele umanitare și economice pentru populația fostelor state sovietice, nu la o dorință de a recrea imperiul.

Peskov invocă respectul față de partenerii din CSI

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a subliniat că a contempla reînvierea URSS ar fi lipsit de respect față de partenerii și aliații Rusiei din Comunitatea Statelor Independente (CSI) și din alte forme de integrare mai avansate.

CSI reunește mai multe foste republici sovietice care și-au declarat independența după 1991. Organizația promovează cooperarea economică și politică între statele membre.

Peskov a argumentat că liderii europeni folosesc sperietori pentru a distrage atenția europenilor de la problemele interne. Resursele publice sunt astfel canalizate către producția de armament, beneficiind contractorii din industria de apărare.

Liderii occidentali rămân sceptici

Liderii occidentali au avertizat în mod repetat că Putin, dacă va câștiga în Ucraina, ar putea într-o zi să atace NATO. Ei invocă amploarea invaziei lansate în februarie 2022 și retorica Kremlinului privind sferele de influență.

Putin a negat în mod constant că ar avea planuri de a ataca NATO. El a afirmat că un astfel de pas ar fi o nebunie pentru Rusia, date fiind superioritatea militară convențională a alianței nord-atlantice.

Germania intenționează să aloce un buget record de 52 de miliarde de euro pentru achiziții de armament, potrivit Bloomberg. Această sumă reflectă schimbarea fundamentală de politică după invazia rusă în Ucraina.

Tensiuni transatlantice pe fondul negocierilor

Declarațiile vin pe fondul unor tensiuni crescânde între Europa și administrația Trump privind abordarea conflictului din Ucraina. Planul de pace al președintelui american pare să fi ajuns într-un impas după vizitele lui Zelenski la Paris și Londra.

Casa Albă și-a exprimat iritarea că Kievul, la sugestia liderilor europeni, refuză să facă concesii. Europa și SUA par să aibă viziuni diferite asupra modului în care ar trebui încheiat conflictul.

Putin a declarat săptămâna trecută că prăbușirea Uniunii Sovietice a însemnat sfârșitul „Rusiei istorice” și rămâne o „tragedie” pentru majoritatea cetățenilor. Aceste comentarii nu fac decât să alimenteze suspiciunile occidentale privind ambițiile sale teritoriale.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyA0 Nord ajunge la 82% între Joița și Corbeanca. Legătura cu A1 este mai probabilă în 2027BravonetCalea Victoriei se închide temporar pentru evenimente în 9-11 octombrie. Pe unde poți traversa cu mașinaLylaCe analize preventive poți face de la 40 de ani, în funcție de vârstă și riscuriRevista IoanaCum îți amenajezi garsoniera mică folosind mobilier extensibil și un buget separat pentru fiecare lucrareNews24Trei răniți la Varșovia, după al treilea atac asupra unei instituții de învățământ din Polonia în câteva zileDolce SportRayo, echipa lui Andrei Rațiu, riscă până la două luni cu stadionul închis după protestul cu Athletic Bilbao