Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu o lege ce elimină plafoanele pentru cheltuielile de protocol ale șefilor din companiile de stat listate la bursă. Miza este uriașă: directorii și administratorii ar putea deconta sume nelimitate pentru transport, cazare și reprezentare, sub pretextul exercitării mandatului.
Un amendament controversat deschide calea decontărilor fără limită

În centrul disputei se află un amendament introdus în Camera Deputaților la Legea de aprobare a OUG nr. 73/2018, care modifică regimul de guvernanță corporativă a întreprinderilor publice. Potrivit textului criticat, pentru companiile de stat listate, cheltuielile cu reprezentarea, transportul, diurna și cazarea nu mai sunt considerate „beneficii” sau „avantaje”.
O modificare semantică cu efecte financiare majore.
Până acum, aceste costuri erau plafonate la limita de două indemnizații fixe brute lunare pe an. Prin eliminarea încadrării ca „beneficii”, dispare automat și acest plafon, deschizând calea unor decontări care pot eroda profiturile unor companii strategice pentru economia națională. Cum s-a ajuns, însă, la o asemenea liberalizare a cheltuielilor?
Riscul unor avantaje materiale mascate

Argumentația Administrației Prezidențiale, așa cum o prezintă Capital, subliniază riscul de „camuflare” a unor bonusuri financiare mascate în costuri profesionale. Sesizarea trimisă la CCR pe 30 aprilie 2026 avertizează că se creează un regim privilegiat și lipsit de control pentru conducerile acestor companii. În loc să existe o remunerație clară, sistemul propus încurajează o zonă gri, unde luxul și protocolul pot fi decontate fără limite, afectând direct randamentul economic al întreprinderii.
Iar companiile vizate nu sunt deloc minore. Vorbim despre jucători strategici de pe piața de energie, transporturi sau infrastructură (entități care gestionează active de importanță vitală). Președintele consideră că oferirea acestui tip de „cec în alb” conducerilor acestor companii este incompatibilă cu exigențele unei administrări prudente a patrimoniului public.
Guvernanță corporativă și previzibilitate sub semnul întrebării

Din punct de vedere juridic, sesizarea pune sub semnul întrebării previzibilitatea actului normativ. Formularea conform căreia se pot deconta cheltuieli „realizate în scopul exercitării mandatelor” este considerată mult prea vagă pentru a oferi o barieră reală împotriva abuzurilor. Practic, este imposibil de estimat cuantumul total al acestor costuri, lăsând loc unui arbitrar total în gestionarea resurselor.
Si tocmai această lipsă de criterii clare de cuantificare subminează principiile unei guvernanțe corporative transparente și eficiente. Se argumentează că modificarea legislativă depășește cu mult intenția inițială a Guvernului, transformând o ordonanță tehnică într-un instrument de favorizare a unei „elite” de management la stat, pe cheltuiala bugetului național.
Sesizarea trimisă la CCR invocă direct încălcarea Articolului 135 din Constituția României, care obligă statul să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică și financiară, un principiu fundamental pus în pericol de lipsa de previzibilitate a noii legi.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyBYD Sealion 7 consumă 23,9 kWh/100 km, iar costul energiei ajunge la 3.729 de euro în scenariul de 50.000 km
BravonetConnect-R i-a spus Grațielei Agache „Marș la alergat”. Artistul susține că nu a jignit-o
LylaMai multe diete au fost asociate cu îmbătrânirea biologică mai lentă într-un studiu pe 7.500 de adulți
Revista IoanaCând pui murăturile pentru iarnă? Temperatura decide cât durează fermentarea
News24Curtea de Apel dispune 30 de zile de arest pentru Călin Georgescu și Ionel Rusen
Dolce SportRomânia a pierdut cu 2-1 la debutul oficial al lui Andrei Coubiș
