Marea Britanie vrea să deporteze migranții respinși în Balcani. România nu e pe listă, dar vecinii sunt

Guvernul britanic condus de Keir Starmer pregătește un plan controversat pentru a trimite solicitanții de azil respinși în centre de detenție din Balcani. Albania, Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Kosovo și Macedonia de Nord sunt pe lista țărilor vizate. Planul vine în contextul unei creșteri record a traversărilor ilegale peste Canalul Mânecii. Peste 13.500 de migranți au ajuns în Marea Britanie pe bărci mici doar în prima jumătate a anului 2025. Cifra depășește cu 37% recordul din aceeași perioadă a anului trecut.

Ce sunt aceste centre de returnare

Conceptul de „return hubs” reprezintă o inovație în politica de imigrație. Centrele ar găzdui temporar persoanele cărora li s-au respins cererile de azil și care au epuizat toate căile de atac. Marea Britanie ar plăti țările gazdă pentru fiecare persoană relocată. Aceste hub-uri ar funcționa diferit față de planul Rwanda abandonat de laburiști. În cazul Rwanda, migranții ar fi fost trimiși înainte ca cererile lor să fie analizate. Noua propunere vizează doar persoanele care au trecut deja prin procesul complet de evaluare și au fost respinse. Premierul Keir Starmer a descris centrele de returnare ca fiind „o inovație cu adevărat importantă”. El a subliniat că măsura completează alte acțiuni împotriva rețelelor de trafic de persoane.

Aproximativ 60.000 de persoane ar putea fi vizate

Guvernul estimează că aproximativ 60.000 de persoane ar intra sub incidența acestui plan. Sunt migranți care au primit refuz la cererea de azil și au epuizat toate apelurile disponibile. Centrele ar găzdui două categorii de persoane. Prima categorie include cei din țări considerate nesigure conform legislației britanice, precum Afganistan, Iran sau Somalia. A doua categorie cuprinde cei din țări considerate sigure, precum Vietnam, Pakistan sau India. Aceștia ar fi deținuți temporar până la organizarea deportării. În prezent, aproximativ 38.000 de solicitanți de azil locuiesc în hoteluri finanțate de contribuabilii britanici. Costul zilnic al acestei cazări a scăzut de la 8,3 milioane de lire în 2023-2024 la 5,77 milioane în 2024-2025.

ONU a dat undă verde planului

Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați a susținut conceptul de centre de returnare. UNHCR a publicat un document care analizează rolul potențial al acestor hub-uri în facilitarea returnării solicitanților de azil respinși. Organizația a precizat că va oferi consiliere și asistență statelor care doresc să implementeze astfel de aranjamente. Condiția este ca acestea să respecte standardele drepturilor omului și să nu intre în conflict cu mandatul UNHCR de protejare a refugiaților. Un oficial guvernamental a declarat pentru The Times că sprijinul UNHCR „ar putea schimba regulile jocului”. Acest lucru ar oferi acoperire legală împotriva eventualelor contestații judiciare.

Albania a spus nu. Ce fac celelalte țări?

Albania a refuzat categoric să găzduiască centre pentru Marea Britanie. Premierul Edi Rama a explicat poziția țării sale la un eveniment la Chatham House în octombrie 2025. „Când vine vorba de hub-uri sau cum se numesc, am spus-o și o repet, niciodată în Albania”, a declarat Rama. Albania are deja un acord cu Italia pentru procesarea migranților și nu dorește să extindă această practică. Muntenegru a adoptat o poziție similară. Premierul Milojko Spajic a spus că țara sa nu face parte din rutele de migrație prin Balcani. Acesta a glumit că ar accepta un hub dacă Marea Britanie ar investi 10 miliarde de euro în construcția de căi ferate. Kosovo s-a arătat deschis discuțiilor. Președinta Vjosa Osmani a declarat pentru Sky News că nu au existat discuții formale, dar guvernul său ar lua în considerare propunerea.

Macedonia de Nord, între speculații și negări

Macedonia de Nord a semnat un acord de parteneriat strategic cu Marea Britanie în mai 2025. Acordul prevede acces la împrumuturi favorabile de aproximativ 5 miliarde de lire sterline. Premierul Hristijan Mickoski a negat că țara sa ar putea găzdui centre pentru migranți. „Este ceva care nu ne-a trecut niciodată prin minte și pe care nimeni nu ni l-a cerut”, a spus Mickoski susținătorilor săi din Skopje. Totuși, ambasadorul britanic Matthew Lawson nu a risipit complet îngrijorările. Întrebat dacă construcția de centre face parte din plan, a răspuns că acordul „nu este despre asta”, dar a adăugat ambiguu că „aceasta este o poveste complet diferită”.

Criticile nu întârzie să apară

Opoziția conservatoare a atacat planul. Chris Philp, ministrul din umbră pentru afaceri interne, a spus că schema nu va funcționa ca factor de descurajare. Majoritatea migranților care traversează Canalul în bărci mici primesc aprobarea cererii de azil și nu ar fi supuși deportării. Consiliul Refugiaților din Marea Britanie a avertizat că propunerea este „inaplicabilă” și o risipă de bani publici. Enver Solomon, directorul executiv al organizației, a subliniat că „trucurile care urmăresc să pară dure nu vor funcționa”. Organizațiile de drepturile omului avertizează asupra riscurilor. Rapoarte recente documentează abuzuri împotriva migranților deportați în Bulgaria, inclusiv bătăi și amenințări pentru a semna documente de returnare voluntară.

Context. De ce contează pentru România

România nu figurează pe lista țărilor vizate de Marea Britanie. Totuși, evenimentele din Balcani pot avea impact indirect asupra țării noastre. Ruta Balcanilor de Vest a devenit un coridor major pentru migrația ilegală spre Europa de Vest. Aproximativ 22.000 de persoane au folosit această rută în 2024. Orice modificare în politica de migrație din regiune poate redirecționa fluxurile. Marea Britanie colaborează deja cu țările din regiune prin Joint Migration Taskforce. Macedonia de Nord și Muntenegru s-au alăturat recent acestei inițiative, care permite schimb de informații și utilizarea dronelor finanțate de britanici pentru prinderea traficanților. Acordurile de returnare rămân o provocare pentru întreaga Europă. Doar 4% dintre migranții sosiți pe bărci mici din 2018 au fost returnați efectiv. Această rată scăzută alimentează presiunea pentru soluții alternative precum centrele offshore.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Lyla6 tendințe de manichiură pentru toamna 2026, de la dark aura la imprimeuri în carouriRevista IoanaOpt aditivi au fost asociați cu hipertensiunea. În ce produse îi poți găsiNews24Trei oameni au murit după ce un autoturism și un camion s-au ciocnit în IașiDolce SportWBA îl obligă pe Teofimo Lopez să negocieze meciul cu Jack Catterall până la termenul din 22 octombrieGetPonyNissan Pixo revine ca electrică de oraș cu 259 km autonomie. Prețul de bază ar urma să fie sub 20.000 de euroBravonetLiviu Holender și Adriana Gonzalez aduc opera și musicalul american la Cazinoul din Constanța