Marocul se apropie de finalizarea unui proiect de aproape un miliard de dolari pentru importul de gaze naturale lichefiate. Țara nord-africană a lansat săptămâna aceasta o licitație pentru furnizarea unei unități plutitoare de stocare și regazeificare. Terminalul va fi amplasat în noul port Nador West Med de pe coasta mediteraneeană.

Un port care va schimba harta energetică a regiunii

Nador West Med, aflat în construcție, va deveni operațional în a doua jumătate a anului 2026. Nizar Baraka, ministrul Echipamentelor și Apelor din Maroc, a oferit detalii despre amploarea proiectului. Portul va pune la dispoziție 800 de hectare pentru activități industriale. Planurile prevăd extinderea până la 5.000 de hectare, depășind zonele industriale de la Tanger Med.

Terminalul LNG va fi o unitate plutitoare de stocare și regazeificare, denumită FSRU. Aceasta va fi conectată printr-un gazoduct la centrele industriale din nord-vestul țării. Marocul vrea să înlocuiască treptat cărbunele cu gaze naturale și energie regenerabilă.

Investiția totală pentru infrastructura de gaze se ridică la 954,2 milioane de dolari. Prima licitație vizează operatorii care vor furniza unitatea plutitoare la portul Nador West Med. Costul acestei componente este de 273 de milioane de dolari. A doua licitație acoperă proiectarea, construcția, finanțarea și operarea noilor conducte de gaz.

Capacități impresionante pentru un consumator în creștere

Terminalul va primi nave metanier de tip Q-Flex cu o capacitate maximă de 215.000 de metri cubi. Facilitatea va asigura o regazeificare nominală de 5,1 miliarde de metri cubi anual. În perioadele de vârf, capacitatea poate ajunge la 7,5 miliarde de metri cubi.

Consumul național de gaze va crește semnificativ în următorii ani. De la actualul nivel de 1,2 miliarde de metri cubi, cererea va ajunge la aproximativ 8 miliarde de metri cubi până în 2027. Această creștere vine din conversia centralelor electrice existente la gaz și extinderea capacității lor. Industria în expansiune și reducerea treptată a utilizării cărbunelui și păcurii contribuie de asemenea.

Până în 2030, cererea ar putea atinge 12 miliarde de metri cubi anual. Această proiecție justifică deschiderea unui al doilea terminal de import pe coasta atlantică, la Mohammedia sau Jorf Lasfar.

Al doilea port major, la Dakhla

Mai la sud, pe coasta atlantică, Marocul construiește un port de un miliard de dolari la Dakhla, în regiunea disputată a Saharei Occidentale. Facilitatea va fi înconjurată de 1.600 de hectare pentru activități industriale și 5.200 de hectare pentru terenuri agricole irigate cu apă desalinizată.

„Portul va fi gata în 2028 și va fi cel mai adânc din Maroc, cu 23 de metri”, a declarat Baraka. Această adâncime va susține industrii grele concentrate pe procesarea materiilor prime din țările Sahel. Oficialii au promovat Dakhla ca poartă de acces la comerțul global pentru națiunile fără ieșire la mare din Sahel.

Ambele porturi, Nador și Dakhla, vor include cheiuri dedicate exportului de hidrogen verde odată ce producția va începe.

Rețeaua de gazoducte care va conecta țara

Ministerul Marocan al Tranziției Energetice și Dezvoltării Durabile a finalizat un studiu de fezabilitate pentru această primă fază de infrastructură. Proiectul face parte din foaia de parcurs pentru gaze 2025-2030.

Gazoductul care va lega terminalul Nador West Med de conducta Maghreb-Europa va costa 273 de milioane de dolari. Planul include și construcția unui gazoduct către orașul portuar Mohammedia, cu un cost de 638,7 milioane de dolari. O investiție suplimentară de 42,5 milioane de dolari va dezvolta o rețea de distribuție care va deservi atât Mohammedia, cât și Kenitra.

Candidaturile pentru licitația FSRU trebuie depuse până pe 30 ianuarie 2026. Deschiderea ofertelor este programată pentru 2 februarie 2026. O listă scurtă de candidați va fi finalizată înainte de sfârșitul primului trimestru din 2026.

Context. De ce Marocul are nevoie urgentă de gaze

Marocul importă peste 90% din necesarul său energetic. Țara depindea de gazele algeriene prin conducte până în 2021, când fluxurile s-au oprit din cauza tensiunilor diplomatice dintre cele două țări. De atunci, Marocul importă LNG indirect prin Spania. Gazul regazeificat este transportat prin conducta Maghreb-Europa.

În 2024, importurile de gaze din Spania au totalizat 9,7 TWh. Aceasta a reprezentat 27% din totalul exporturilor de gaze și LNG ale Spaniei. În iulie 2023, compania națională ONEE a semnat un contract pe 12 ani cu Shell pentru furnizarea a 0,5 miliarde de metri cubi de LNG anual.

Noul terminal va fi primul punct de intrare directă a LNG în Maroc. Alinierea aprovizionării cu cererea în creștere este crucială pentru orientarea strategică a țării. Marocul plănuiește să extindă capacitatea de energie regenerabilă la cel puțin 52% din capacitatea totală de electricitate până în 2030.

Un al treilea port în planuri

Marocul ia în considerare și construcția unui port la Tan-Tan, pe coasta atlantică. Acesta ar fi dezvoltat în parteneriat cu investitori în hidrogen verde. „Efectuăm studii pentru a decide dimensiunea adecvată a portului”, a spus Baraka.

Nador și Dakhla vor fi al treilea și al patrulea port de apă adâncă din Maroc. Primele două sunt Tanger Med și Jorf Lasfar, un port pentru energie, mărfuri în vrac și exporturi de fosfați pe Atlantic. Până în 2024, zonele industriale din apropierea Tanger Med găzduiau 1.400 de companii cu 130.000 de angajați în sectoare precum automotive, aeronautică, textile, agroalimentar și energie regenerabilă.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Africa de Nord Dakhla energie gaze naturale lichefiate LNG Marocul Nador West Med porturi