Ministrul Apărării, Radu Miruță, a oferit asigurări că România nu se află pe lista ţintelor vizate de Iran, subliniind că Teheranul evită deliberat orice provocare la adresa Alianței Nord-Atlantice. Analiza sa detaliată arată o strategie clară a Iranului de a-și limita acțiunile militare la o zonă geografică care exclude statele membre NATO, în ciuda extinderii influenței în zona Golfului.

O barieră clară față de NATO

Radu Miruță a explicat, în cadrul unei intervenții la Antena 3, că Iranul și-a propagat conflictul în regiune „aproape ca un cerc”, dar, în mod vizibil, „a decupat din cercul ăsta un sector care are legătură cu țările membre NATO”. Această mișcare strategică, care ocolește inclusiv Turcia, este interpretată de oficialii români ca un semnal limpede. E drept că tensiunile sunt mari, dar faptele de pe teren indică o prudență calculată.

Iar această delimitare geografică nu este întâmplătoare. „Asta pe noi ne face să credem că nu este intenție din partea Iranului de a irita NATO”, a punctat ministrul.

Obiectivele militare și riscurile regionale

Analizând acțiunile militare orchestrate de SUA și Israel, Miruță a menționat că scopurile acestora au fost multiple și complexe. „De la distrugerea arsenalului nuclear, la distrugerea infrastructurii, depistarea rachetelor balistice, au mizat și pe o revoltă internă în ceea ce privește schimbarea regimului, la stoparea propagării unei situații de destabilizare în zonă prin proxy din Iran. Unele dintre ele au fost îndeplinite, unele nu”, a declarat oficialul.

În ciuda retoricii de război, ministrul insistă că nu există o amenințare directă la adresa României. „Urmărim în fiecare moment cum se desfășoară conflictul militar de acolo, pentru a ne acorda orice decizie în funcție de ce se întâmplă. Situația este una dinamică. Pe datele pe care le avem, nu există astfel de indicii și din declarațiile – chiar într-o țară cum este Iranul aflată în război – declarațiile transmise de acolo au fost pe situație politică și pe consecințe juridice. Nu a fost pronunțat cuvântul militar. Nu luăm în calcul până acum o astfel de ipoteză”.

Scutul de la Deveselu și reacția Alianței

Dar v-ați gândit ce s-ar întâmpla, teoretic, în cazul unui atac? Întrebat despre capacitatea de apărare, Miruță a confirmat că scutul de la Deveselu este pregătit să intercepteze rachete cu rază lungă de acțiune. Totuși, o astfel de escaladare este considerată foarte improbabilă.

„Din monitorizarea de până acum, nu se generează, nu se conturează un astfel de risc”, a precizat el.

Mai mult, structurile NATO au mecanisme de avertizare timpurie care elimină practic elementul surpriză. Potrivit ministrului, Alianța nu poate fi luată prin surprindere. „În strategia pe care o avem, cu până la 60 de zile înainte, sunt elemente concrete care generează reacția NATO, reacție a unei țări membre NATO sau a tuturor țărilor membre NATO. Așadar, până în momentul zero, sunt zile bune înainte, până la 60 de zile în care se știe cu certitudine că se va întâmpla asta. Nu mă aștept ca într-o dimineață să se întâmple ceva pentru care România, NATO să nu aibă habar”.

Avertismentele, doar de fațadă?

Numai că aceste asigurări vin în contextul în care Ambasadorul Iranului la Sofia a lansat recent avertismente voalate la adresa României. totusi, autoritățile de la București (și de la nivelul Alianței) mențin o poziție calmă, bazată pe analize de risc concrete. Acestea indică o probabilitate extrem de scăzută a unui atac direct, considerând că Iranul are deja dificultăți în a gestiona fronturile deschise și nu ar fi interesat să provoace o reacție colectivă a celei mai puternice alianțe militare din istorie.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
amenințare Iran Ministerul Apărării NATO Radu Miruță scut Deveselu social