Guvernul va fi obligat să explice public, într-un termen de maximum două luni, de ce ignoră avertismentele Consiliului Fiscal privind derapajele bugetare. Un nou proiect de lege, care modifică regulile disciplinei financiare, acordă puteri sporite Consiliului Fiscal, transformându-l în arbitrul oficial al abaterilor de la țintele de deficit.
Proiectul de lege care modifică Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 a fost pus pe ordinea de zi a Executivului și vine în contextul alinierii la noile reguli europene, inclusiv Directiva (UE) 2024/1265 și Regulamentul (UE) 2024/1263, relatează Stiripesurse. Documentul redefinește concepte cheie și impune reguli mai stricte pentru controlul cheltuielilor, mai ales când datoria publică depășește pragul de 60% din PIB.
Consiliul Fiscal, noul arbitru al abaterilor bugetare
Cea mai importantă modificare transferă puterea de a stabili oficial un derapaj bugetar către Consiliul Fiscal. Proiectul stabilește clar că „constatarea situației de deviere” de la obiectivul bugetar pe termen mediu „se face de către Consiliul fiscal” prin opiniile sau recomandările sale. Până acum, legea în vigoare prevedea că o astfel de constatare putea avea loc fie „pe baza documentelor emise de instituțiile Uniunii Europene”, fie „la inițiativa Guvernului”.
Practic, noua formulare „închide cercul” în jurul Consiliului Fiscal, iar momentul declanșator al mecanismului de corecție capătă greutatea unei evaluări independente și publice. Guvernul rămâne obligat să adopte măsuri de corecție, dar nu mai poate ignora sau amâna politic o constatare tehnică venită din partea Consiliului.
Explicații publice în 60 de zile
O altă regulă cu impact major obligă Parlamentul sau Guvernul „să se conformeze” evaluărilor Consiliului Fiscal sau „să explice diferențele de opinie”. Aceste explicații trebuie făcute publice în maximum două luni de la publicarea documentelor Consiliului. Astfel, dacă Executivul alege o soluție contrară avertismentelor, nu mai poate „trece mai departe” doar cu o justificare politică, ci este forțat să prezinte public argumente oficiale. Regula introduce un „cost de imagine” pentru deciziile populiste, dar riscante din punct de vedere fiscal.
În paralel, proiectul elimină obligația Guvernului de a informa formal comisiile parlamentare de buget-finanțe despre devieri, tăind o „alarmă” procedurală. Controlul se mută astfel de la o informare instituțională la presiunea publică generată de rapoartele Consiliului, care poate participa la audieri în Parlament, „dacă este invitat”.
Prognozele optimiste, mai greu de justificat
Proiectul de lege introduce obligația ca prognozele bugetare ale Guvernului să fie comparate cu cele mai recente previziuni ale Comisiei Europene. Dacă apar diferențe semnificative, acestea trebuie explicate în mod explicit. Măsura are rolul de a reduce „spațiul” pentru prognoze prea optimiste, folosite adesea pentru a fundamenta creșteri de cheltuieli sau promisiuni politice. Când Guvernul va miza pe o creștere economică mai mare decât cea estimată de Comisia Europeană, va fi obligat să detalieze de ce, oferind o pistă de verificare pentru presă și opoziție.
Riscurile climatice intră în calculele bugetului
O noutate absolută este extinderea analizei riscurilor fiscale pentru a include impactul schimbărilor climatice. Documentele bugetare vor trebui să conțină, „în măsura posibilului”, informații despre datoriile contingente generate de catastrofe naturale. Practic, „nota de plată” a inundațiilor, secetei sau a tranziției energetice va fi inclusă în strategiile oficiale. Pe termen lung, această evaluare poate influența prioritizarea investițiilor în infrastructura de prevenție.
Pentru a-și întări rolul de „arbitru”, Consiliul Fiscal va fi supus unui audit extern o dată la patru ani, prima evaluare urmând să aibă loc până la finalul anului 2027. Totodată, termenele în care instituțiile trebuie să furnizeze date Consiliului se scurtează de la 15 la 10 zile, iar pentru legile bugetare sau rectificări, termenul devine de maximum 3 zile lucrătoare, permițând analize mai rapide și cu impact mai mare.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyBYD Sealion 7 consumă 23,9 kWh/100 km, iar costul energiei ajunge la 3.729 de euro în scenariul de 50.000 km
BravonetConnect-R i-a spus Grațielei Agache „Marș la alergat”. Artistul susține că nu a jignit-o
LylaMai multe diete au fost asociate cu îmbătrânirea biologică mai lentă într-un studiu pe 7.500 de adulți
Revista IoanaCând pui murăturile pentru iarnă? Temperatura decide cât durează fermentarea
News24Curtea de Apel dispune 30 de zile de arest pentru Călin Georgescu și Ionel Rusen
Dolce SportRomânia a pierdut cu 2-1 la debutul oficial al lui Andrei Coubiș
