Europa a trimis un nou avertisment României. Nu e o critică generală. E una cu adresă precisă: Parlamentul. Grupul de state împotriva corupției (GRECO) a pus pe masă o listă scurtă și la obiect. Cinci teme restante. Toate vizează prevenirea corupției chiar la sursă, în rândul aleșilor.

S-au făcut progrese, e drept. Dar tabloul nu e deloc roz. Un document oficial publicat pe 22 ianuarie, citat de Digi24, arată că România a rezolvat opt din cele treisprezece recomandări inițiale. Doar opt. Celelalte cinci rămân pietre de încercare pentru clasa politică, iar ceasul ticăie, pentru că termenul limită pentru a raporta ce s-a făcut este 30 noiembrie 2026.

Cadouri, conflicte de interese și uși închise: Unde e, de fapt, problema?

Temele indicate de GRECO nu sunt vreo noutate. Deloc. Vorbim de puncte sensibile, de zone gri din activitatea parlamentară unde transparența moare prima. Pe listă? Nevoia unor reguli clare pentru cadouri, favoruri și alte beneficii primite de aleși. Organismul european e tranșant și notează că „nu s-au raportat progrese în ceea ce privește prevenirea conflictelor de interese sau stabilirea unor restricții solide privind cadourile, ospitalitatea, favorurile și alte beneficii pentru membrii Parlamentului”.

Altă restanță lovește direct în inima procesului legislativ. GRECO vrea mai multă transparență. Critică dur lipsa unor criterii clare care să justifice ședințele cu ușile închise, ferite de ochii publicului și ai presei. S-a tot discutat despre asta, dar experții europeni spun clar că aceste demersuri „nu s-au materializat încă în practică”.

Un pas înainte, doi înapoi? Progrese la lobby, blocaj la urgențe

Dar raportul nu e doar negru. La capitolul lobby, surpriză, România a făcut progrese. Chiar documentul menționează negru pe alb că există „progrese substanțiale în ceea ce privește lobby-ul”. Pare că interacțiunea dintre grupurile de interese și politicieni începe, în sfârșit, să intre pe un făgaș mai normal.

Contrastul e izbitor când ajungem la procedurile de urgență. Aici e blocaj total. Folosirea abuzivă a ordonanțelor de urgență, o practică tocată de societatea civilă ani la rând, rămâne o rană deschisă. GRECO notează sec că nu s-a făcut niciun progres pentru „asigurarea faptului că procedura legislativă de urgență este aplicată doar ca excepție”. O regulă bună doar pe hârtie.

Există și vești bune. Justiția, capitol închis cu felicitări

Există totuși și o veste bună, una care separă apele. Raportul laudă justiția. Spre deosebire de Parlament, judecătorii și procurorii și-au făcut temele. Aici, lucrurile stau complet diferit, subliniază GRECO.

Toate, absolut toate recomandările care îi vizau pe magistrați au fost implementate. O dovadă clară că reformele se pot face atunci când există voință. Acum, toată presiunea e pe umerii politicienilor din Legislativ.

Ce urmează? Noul termen limită fixat pentru București

Verdictul e simplu. România are de bifat cinci teme punctuale până la final de 2026. Nu e o sugestie, e o obligație. Documentul oficial al GRECO specifică limpede: „Autoritățile române ar trebui să furnizeze un raport privind acțiunile întreprinse” pentru a rezolva aceste restanțe.

Mingea e, așadar, doar în terenul Parlamentului. Vor lua aleșii în serios acest ultim avertisment? Sau ne vom reîntâlni peste doi ani, discutând fix aceleași lucruri? Istoria recentă ne dă niște indicii. Coincidență? Puțin probabil.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Consiliul Europei