Curtea Constituțională din Kârgâzstan a respins un proiect de lege susținut de președintele Sadyr Japarov care ar fi reintodus pedeapsa cu moartea. Instanța a declarat că reinstaurarea pedepsei capitale este „neconstituțională, inadmisibilă și imposibilă din punct de vedere juridic”, punând capăt unei dezbateri aprinse declanșate după violul și uciderea unei adolescente în septembrie.

Dreptul la viață, principiu fundamental

Curtea a declarat că interdicția pedepsei cu moartea și prioritatea dreptului la viață au atât semnificație juridică, cât și morală. Aceste principii, a precizat instanța, ghidează politica penală a țării, sistemul judiciar, aplicarea legii și sistemul penitenciar.

„Dreptul la viață și interzicerea pedepsei cu moartea sunt principii fundamentale ale sistemului juridic kârgâz”, a concluzionat Curtea Constituțională în decizia sa.

Reinstaurarea pedepsei cu moartea ar rupe aceste principii și ar îndepărta țara de direcția constituțională aleasă, care prioritizează demnitatea umană și protecția mai puternică a drepturilor și libertăților.

Obligațiile internaționale blochează reintroducerea

Curtea a subliniat obligațiile internaționale ale Republicii Kârgâze. Țara este parte la Cel de-al Doilea Protocol Opțional la Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice, pe care l-a ratificat în 2010.

Acest tratat obligă statele părți să ia toate măsurile necesare pentru abolirea pedepsei cu moartea și nu permite retragerea din acord. Deoarece normele internaționale fac parte din sistemul juridic al Republicii Kârgâze, statul trebuie să le respecte atunci când ia decizii naționale.

Potrivit avocaților de la Clinica Juridică Adilet, retragerea din acest protocol este imposibilă, deoarece nu prevede niciun mecanism de denunțare. Chiar dacă un amendament constituțional ar fi adoptat, orice încercare de a legifera reintroducerea pedepsei cu moartea ar rămâne neconstituțională atât timp cât Kârgâzstanul este legat de Protocol.

Inițiativa lui Japarov blocată complet

Pe baza argumentelor de drept constituțional și internațional, instanța a concluzionat că reinstaurarea pedepsei cu moartea prin amendament constituțional nu respectă Constituția țării. Problema nu poate fi supusă unui referendum național, iar toate procedurile legate de propunere trebuie oprite.

Inițiativa a urmat indignării publice după violul și uciderea Aisuluu Mukasheva, o adolescentă de 17 ani, la sfârșitul lunii septembrie. Fata a fost răpită pe 27 septembrie în timp ce călătorea din satul Barskoon în districtul Jeti-Oguz spre Karakol.

Camerele de supraveghere au surprins-o urcând într-un vehicul Honda Stream condus de un bărbat de 41 de ani identificat ca A.K. Rudele au raportat dispariția poliției în aceeași zi. Două zile mai târziu, corpul Aisuluu a fost găsit în Defileul Boom din districtul Kemin, regiunea Chui.

Investigațiile au relevat că fusese violată și strangulată înainte ca trupul să fie aruncat de la înălțime și ascuns cu iarbă. Suspectul avea antecedente penale, inclusiv o condamnare din 2016 pentru fraudă, lovire și sechestrare, și fusese inițial condamnat la 12 ani de închisoare.

Administrația prezidențială ceruse amendamentul constituțional

Administrația prezidențială a propus amendamentele constituționale relevante, care au fost apoi trimise Curții Constituționale pentru analiză. Proiectul de lege ar fi permis aplicarea pedepsei cu moartea pentru violul copiilor și pentru crimă combinată cu viol.

Președintele Japarov declarase anterior că problema reinstaurării pedepsei cu moartea va fi rezolvată exclusiv printr-un referendum național. El a recunoscut cererea publică tot mai mare pentru pedeapsa capitală, în special ca mijloc de protejare a drepturilor femeilor și copiilor.

Cu toate acestea, decizia Curții Constituționale blochează acum întregul proces. Propunerile de amendamente constituționale erau deja denumite „Legea Aisuluu”, reflectând speranțele că această tragedie va duce la o reformă juridică semnificativă.

Avertismentele ONU și ale organizațiilor internaționale

Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, avertizase anterior că reintroducerea pedepsei cu moartea ar încălca obligațiile de drept internațional. „Pedeapsa cu moartea nu are loc în 2025. Ea atacă demnitatea umană, brutalizează societățile și subminează sistemele de justiție”, a declarat Türk în septembrie.

Türk a subliniat că „dacă pedeapsa cu moartea ar fi reintrodusă, ar duce în timp la moartea unor oameni nevinovați din mâna statului”. El a îndemnat autoritățile kârgâze să renunțe la propuneri și să își concentreze eforturile pe asigurarea protecției efective a legii și a accesului adecvat la justiție.

Uniunea Europeană și Consiliul Europei și-au exprimat, de asemenea, opoziția neechivocă față de pedeapsa cu moartea în octombrie 2025, subliniind că aceasta este inumană și degradantă, nu descurajează criminalitatea și face erorile judiciare ireversibile.

Context. Istoria abolirii în Kârgâzstan

Kârgâzstanul a oprit utilizarea pedepsei capitale în 1998, când președintele de atunci, Askar Akaev, a introdus un moratoriu asupra execuțiilor. Acest moratoriu a fost reînnoit anual până în 2007, când o reformă constituțională a abolit complet pedeapsa cu moartea, înlocuind-o cu închisoarea pe viață ca pedeapsă maximă.

Articolul 25 al Constituției kârgâze stipulează fără echivoc că pedeapsa cu moartea este interzisă. Această reformă a făcut parte dintr-un efort mai larg de aliniere a Kârgâzstanului la standardele internaționale ale drepturilor omului.

Țara a fost considerată cândva una dintre cele mai democratice din fostele republici sovietice din Asia Centrală. Cu toate acestea, mai multe grupuri pentru drepturile omului au condamnat deteriorarea condițiilor de când Japarov a ajuns la putere în 2021.

Grupurile pentru drepturile omului din Kârgâzstan au declarat că țara trebuie să îmbunătățească anchetele penale și pregătirea poliției, în loc să reintroducă pedeapsa cu moartea.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Asia Centrală Curtea Constitutionala drepturile omului Kârgâzstan ONU pedeapsa cu moartea Sadyr Japarov