Curtea Constituţională se va pronunța duminică asupra legii pensiilor magistraţilor, după ce un proiect similar a fost respins în octombrie. Noul text, adoptat prin angajarea răspunderii de către Guvern, a primit critici din partea Consiliului Superior al Magistraturii și a fost contestat de Înalta Curte de Casaţie și Justiţie.

Interesul este ridicat pentru decizia CCR de duminică. Curtea Constituţională va stabili dacă noua lege privind pensiile magistraţilor respectă sau nu constituționalitatea legii. Un proiect de lege anterior a fost respins toamna trecută din motive de procedură.

Cum a ajuns legea din nou pe masa Curţii

Pe 20 octombrie, CCR a respins un proiect de lege asemănător, motivând că Guvernul nu a cerut avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) înainte de a trimite legea în Parlamentul României. Această lipsă a dus la declararea neconstituţionalităţii.

La începutul lunii decembrie, Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pentru noul act normativ. Totuși, CSM a avizat negativ proiectul, iar Înalta Curte a sesizat Curtea Constituţională pentru a verifica dacă legea respectă Constituţia.

Pe 10 decembrie, CCR a amânat decizia, stabilind un nou termen pentru duminică. Toţi așteaptă acum să vadă dacă legea va fi aprobată sau respinsă pentru a doua oară, într-o zi decisivă la CCR.

Nemulţumiri care schimbă atmosfera în sistem

Judecătorii de la Înalta Curte au explicat motivele pentru care au contestat legea la CCR. Ei susțin că proiectul are probleme care afectează claritatea și echitatea sistemului de pensii de serviciu pentru judecătorilor și procurorilor.

Unul dintre principalele reproșuri este că Guvernul nu a explicat de ce era nevoie urgentă de această lege referitoare la pensii. Magistraţii spun că s-a invocat Jalonul 215 din PNRR, dar nu există date clare despre impactul economic și nici termeni și condiţii explicite.

Legea folosește termeni juridici care nu există în legislaţia actuală sau nu sunt clar explicaţi, ceea ce creează confuzie și nesiguranță. Magistraţii consideră că astfel este afectat principiul securității juridice.

Un alt aspect criticat este diferența faţă de alte categorii cu pensii de serviciu. ICCJ precizează că la toate celelalte categorii, standardul minim de calcul al cuantumului este de 65% din indemnizaţiile brute, la magistrați fiind propus unul mult inferior.

Magistraţii atrag atenţia că, pentru mulţi dintre ei, vârsta de pensionare va crește brusc la 65 de ani, fără o perioadă de tranziţie. Astfel, contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eşalonarea vârstei de pensionare, eşalonarea vechimii în muncă şi eşalonarea eliminării perioadelor asimilate vechimii în specialitate, 45% dintre magistraţii în funcţie au o creştere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creştere bruscă la 60-64 de ani.

Legea este acuzată și că „anulează de facto pensiile speciale”. Pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile la intrarea în vigoare a legii, pensia specială va fi redusă sau chiar eliminată, iar pentru generaţiile viitoare ar putea fi mai mică decât pensia din sistemul public de pensii. ICCJ susține că acest lucru afectează independenţa justiției și contravine deciziilor CCR, CJUE și CEDO.

Noi reguli care pot schimba totul

Noul proiect aduce modificări importante pentru pensiile magistraţilor. Vârsta de pensionare va fi corelată cu cea din sistemul public, iar până la finalul anului 2026, vârsta minimă de pensionare va fi de 49 de ani. Ulterior, aceasta va crește treptat pentru fiecare generaţie, până la atingerea vârstei de 65 de ani.

Se introduce și condiţia unei vechimi totale în muncă de cel puţin 35 de ani, nu doar în magistratură. Această cerinţă va fi aplicată etapizat, în cadrul reformei pensiilor.

Pensia de serviciu va fi calculată ca 55% din media indemnizaţiilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni de activitate, însă pensia netă nu va putea depăși 70% din venitul net din ultima lună de activitate.

Bonificaţia de 1% și actualizarea pensiei se vor aplica doar celor care se pensionează sau îndeplinesc condiţiile înainte de intrarea în vigoare a legii pensiilor. Pentru ceilalţi, aceste beneficii nu vor mai fi acordate la fel.

Reacţii care pot schimba calculele politice

Premierul Ilie Bolojan a declarat după amânarea deciziei CCR: Am încredere că, respectând toate prevederile constituţionale, propunerea va fi validată, pentru că este în regulă, din punctul meu de vedere. Nu iau în calcul astfel de ipoteze, pentru că proiectul respectă prevederile constituţionale, dar haideţi să vedem ce se va întâmpla pe 28 seara.

Ludovic Orban, fost consilier prezidenţial, consideră că amânarea deciziei pentru perioada sărbătorilor ar putea indica intenţia CCR de a declara legea neconstituţională. Faptul că şi-au amânat decizia pentru o perioadă în care românul nu mai este atent la viaţa publică îmi indică o intenţie de a declara neconstituţională legea. O spun sincer. Şi acolo, încă o dată, sunt patru judecători numiţi de PSD. Majoritatea este de 5, dar la vot a fost un judecător al Curţii Constituţionale numit de lohannis, doamna Mihaela Ciochină. Dacă se păstrează această majoritate, înseamnă că va fi declarată neconstituţională.

Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a avertizat că o decizie negativă a CCR ar putea duce la suspendarea temporară a fondurilor europene legate de Jalonul 215. El a adăugat că un al doilea refuz al CCR ar putea pune sub semnul întrebării funcţionarea coaliției de guvernare.

Un verdict care poate schimba multe lucruri

Decizia Curţii Constituţionale de duminică va fi esenţială pentru viitorul pensiilor magistraţilor. Dacă legea va fi declarată constituțională, Guvernul va putea aplica noile reguli. În caz contrar, procesul legislativ va trebui reluat, iar Guvernul va fi nevoit să corecteze problemele semnalate de Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte.

O respingere ar putea avea efecte importante, inclusiv riscul pierderii unor fonduri europene, dacă România nu respectă cerințele PNRR. Indiferent de rezultat, decizia CCR va influența nu doar sistemul de pensii al magistraţilor, ci și stabilitatea politică și financiară a ţării în perioada următoare. CCR decide duminică dacă această lege privind pensiile speciale ale magistraţilor va trece sau va fi din nou respinsă.

Toţi ochii sunt acum pe Curtea Constituţională, iar duminică se va vedea dacă legea pensiilor magistraţilor va trece sau va fi din nou respinsă.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
ccr pensiile magistraților dezbatere sesizare ÎCCJ